„Las’ că merge ș-așa!” – e deviza după care noi, românii, ne trăim viețile.

„Las’ că merge ș-așa!” – și-or fi zis cei care au urcat în Retezat la sfârșitul lunii aprilie, adică fără cască și alt echipament care să îi protejeze pe cei doi minori care și-au găsit sfârșitul mult prea devreme.

„Las’ că merge ș-așa!” – își spun cei care stau în case cu centrale termice pe gaz și care, cum le pornești, trec pe avarii. De câte ori n-ați văzut cum efectiv au sărit în aer blocuri întregi din cauza astfel de centrale?

„Las’ că merge ș-așa!” – consideră unii angajați din spitale când îngrijesc bolnavii sau când sustrag diverse materiale sanitare și le duc acasă, gândindu-se că se descurcă ei cu pacienții. Vi se pare că scriu o noutate că în spitale colcăie microbii și alte cele?

„Las’ că merge ș-așa!” – gândește dascălul care se preface că îl învață pe elev carte. Nu-i așa?! Apoi se miră și dă vina pe sistem când vede câți analfabeți i-au ieșit din mâini.

„Las’ că merge ș-așa!” – este convins bucătarul care, pus de patron sau de la sine putere, fură din ingredientele mâncării pe care o pregătește în restaurant. Dacă se îmbolnăvește clientul, nu-i nimic, e mai sensibil din fire.

„Las’ că merge ș-așa!” – mormăie vânzătoarea care în loc să își prezinte marfa clienților, vorbește la telefon sau mestecă gumă, mâncare sau semințe. Și dacă ăla pleacă nevos, ce?! Doar nu se termină lumea cu acel client.

„Las’ că merge ș-așa!” – presupune șoferul care circulă cu viteză nebună sau cel care face manevre neregulamentare pe șosea. Să nu mai vorbim de cei care s-au suit băuți la volan, deși taxi-ul i-ar fi costat vreo 10 lei. După ce li s-au întâmplat nenorocirile, și-ar fi dat toată averea doar ca să fie liberi.

„Las’ că merge ș-așa!” – analiza, probabil, tânărul care a intrat în zona interzisă a Cetății Deva și a urcat pe stânci să-și facă poze cu iubita sau să fotografieze orașul de sus. Din păcate, n-a mers! A murit el la 28 de ani, după ce s-a zdrobit de stânci.

„Las’ că merge ș-așa!” – au fost siguri cei care fac parte dintre funcționarii Primăriei Hunedoara ce erau obligați să găsească o soluție pentru ca încasările de la Castelul Corvinilor să fie duse într-un seif sau casă de bani. A mers așa 27 de ani, dar s-a găsit cineva să știe și aproape nestingherit/nestingheriți să fure aproximativ 170.000 de lei.

„Las’ că merge ș-așa!”. Da, până-n-ntr-o zi…

Ne trezim?! Nici gând! Găsim explicații: „am avut ghinion”, „ceilalți au trișat”, „ne-au furat arbitrii” etc. Noi, vinovați?! Niciodată! Atunci, nu vă mai mirați: vine și ziua decontului!

Un răspuns

  1. apap@yahoo.com' precautii versa risc spune:

    Las’ca merge si’asa :
    a fost sters comentariul referitor la avionul port planor, care se “amuza” deasupra capetelor noastre, deasupra locuintelor noastre si deasupra tuturor legilor si regulilor de survolare a unui oras !?
    transmiteti celor abilitati sa ia masuri de securitate sau sa instaleze o cupola sub cer !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus