Scăderea și îmbătrânirea populației, migrația tinerilor spre orașe sau în străinătate sunt doar câteva dintre cauzele care au dus la depopularea comunelor hunedorene. 33 din cele 55 de comune din județul Hunedoara au sub 2.000 de locuitori, iar cinci dintre ele au sub 500.

Acestea consumă fonduri importante, dacă punem la socoteală faptul că în fiecare primărie sunt angajați în jur de 15 la sută dintre locuitori, acestora adăugându-li-se îndemnizațiile primarilor, viceprimarilor și consilierilor locali. Cu acești bani, viața locuitorilor s-ar îmbunătăți, dacă autoritățile centrale, dar și întreaga clasă politică ar accepta o reformă administrativ-teritorială a României. În loc să facă o nouă reformă, care ar duce la scăderea cheltuielilor, autoritățile centrale perpetuează risipa de fonduri. Alte 11 comune au între 2.000 și 3.000 de locuitori, 10 – au între 3.000 și 4.000 și doar una singură – Pui, depășește 4.000.

Nu există politician hunedorean care să nu insiste că trebuie să păstrăm această organizare administrativ – teritorială, chiar dacă față de februarie 1968, când a fost făcută ultima organizare a teritoriului României, situația s-a schimbat radical. La acea vreme, autoritățile comuniste au făcut reforma administrativ-teritorială și pentru că porniseră procesul de industrializare masivă a țării. Forța de muncă era luată de la țară și dusă la orașe. Agricultura căzuse pe locul al doilea în planurile lui Nicolae Ceaușescu. De atunci și până în 1989, populația din mediul rural a scăzut constant. Nici după Revoluție, situația nu s-a schimbat. Populația din mediul rural a continuat să scadă și, mai mult, să îmbătrânească. Cheltuielile administrative au crescut, dar viața locuitorilor nu s-a îmbunătățit substanțial în primii 15 ani de după Revoluție. Din 2004 au început să se aloce României fonduri de preaderare cu ajutorul cărora s-au mai reparat drumuri și au început să fie introduse rețele de apă și canalizare. Din 2007, și în mediul rural au început să se câștige proiecte pe fonduri europene. Totuși, chiar dacă s-au făcut parcuri, locuri de joacă, s-au modernizat cămine culturale, s-au introdus rețele de apă și canalizare etc., populația scade constant. Cu toate acestea, toate guvernele de după 1990 au refuzat să reorganizeze teritoriul României. Veșnicele scuze au fost că oamenii din mediul rural sunt bătrâni și nu vor putea să ajungă la sediul unei primării care ar fi la 30 de kilometri distanță de ei. Nimic mai fals, ar putea rămâne 1 – 2 angajați care să le preia problemele, iar în era internetului un document ajunge de la New York sau Deva la fel de repede. Din contră, prin eliminarea cheltuielilor uriașe, s-ar putea construi drumuri sau moderniza cele existente, primul pas spre civilizație, de fapt. În același timp, ar scădea numărul angajaților, al aleșilor, bani care ar putea și folosiți pentru alte servicii care să le îmbunătățească viața celor din mediul rural. Așa continuăm să cheltuim fonduri uriașe de la Guvern plătind salarii pentru niște funcționari care nu au cum să devină eficienți în niște comune care nu au bani pentru nicio investiție majoră. Situația se va agrava pe măsură ce trece timpul, având în vedere că populația rurală continuă să îmbătrânească, iar tinerii pleacă la oraș sau în străinătate.

 

 

Localități cu sub 500 de locuitori:

  1. Bătrâna – 122 locuitori
  2. Bulzeștii de Sus – 282 locuitori
  3. Bunila – 323 locuitori,
  4. Lelese – 383 locuitori
  5. Cerbăl – 462 locuitori

Localități cu peste 500 și până în 1.000 de locuitori:

  1. Cîrjiți – 680 locuitori
  2. Toplița – 770 locuitori
  3. Vorța – 793 locuitori
  4. Burjuc – 819 locuitori
  5. Balșa – 856 locuitori
  6. Lunca Cernii de Jos – 887 locuitori
  7. General Berthelot – 918 locuitori

Localități cu 1.000 – 1.500 de locuitori:

  1. Mărtinești – 1.005 locuitori
  2. Tomești – 1.042 locuitori
  3. Blăjeni – 1.089 locuitori
  4. Peștișu Mic – 1.149 locuitori
  5. Bănița – 1.153 locuitori
  6. Sarmizegetusa – 1.189 locuitori
  7. Vălișoara – 1.211 locuitori
  8. Ribița – 1.290 locuitori
  9. Răchitova – 1.330 locuitori
  10. Gurasada – 1.416 locuitori
  11. Lăpugiu de Jos – 1.427 locuitori
  12. Densuș – 1.472 locuitori

Localități sub 2.000 de locuitori:

  1. Bucuresci – 1.562 locuitori
  2. Brănișca – 1.576 locuitori
  3. Zam – 1.680 locuitori
  4. Luncoiu de Jos – 1.772 locuitori
  5. Băcia – 1.844 locuitori
  6. Buceș – 1.890 locuitori
  7. Totești – 1.906 locuitori
  8. Boșorod – 1.980 locuitori
  9. Rapoltu Mare – 1.982 locuitori.

 

Un răspuns

  1. Si atunci pt.cine investitii daca populatia pleaca sau scade natural numarul ei?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus