Deciziile BEC pot fi contestate, iar până în 26 septembrie sunt soluţionate contestaţiile. În 27 septembrie, candidaturile rămân definitive.

Termenul limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale a expirat duminică, 22 septembrie, la ora 24:00. Până în prezent, candidaturile depuse de Klaus Iohannis, Dan Barna, Viorica Dăncilă, Kelemen Hunor, Mircea Diaconu și Theodor Paleologu au fost validate de Biroul Electoral Central (BEC), iar cele ale lui Viorel Cataramă şi Miron Cozma au fost respinse. Luni, BEC trebuie să se pronunţe luni în legătură cu candidaturile la Preşedinţie depuse de Ramona Ioana Bruynseels, Alexandru Cumpănaşu şi Cătălin Ivan.

Reamintim faptul că în data de 10 noiembrie, românii vor merge la vot pentru a-l alege pe cel care va fi președintele României pentru următorii cinci ani. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește 50% + 1 din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale 2019, un al doilea tur de scrutin va avea loc în 24 noiembrie 2019. Inițial în cursa pentru prezidențiale și-au anunțat dorința de a intra un număr de 25 de persoane.

Theodor Paleologu și-a depus, joi, candidatura la BEC, pentru prezidențiale. Prezidențiabilul PMP a declarat că a strâns 360.000 de semnături, iar candidatura sa este „o mărturie” și aduce o „responsabilitate enormă” pentru sutele de mii de români pe care îi va reprezenta.

Tot joi și-a depus candidatura la prezidențiale și premierul Viorica Dăncilă, care a strâns aproape 1.500.000 de semnături. La Congresul Extraordinar PSD din 24 august, Viorica Dăncilă a fost aleasă candidat PSD la alegerile prezidențiale din 2019. „Am convingerea că avem nevoie de un președinte care să susțină un pact pentru bunăstarea românilor, astfel încât niciun pensionar din această țară să nu se teamă teamă că pensia îi va fi tăiată, nicio mamă să nu-i fie frică că nu va primi salariul sau îi va fi tăiată alocația”, a spus Dăncilă, imediat după depunerea candidaturii.

Președintele Klaus Iohannis a depus vineri, la BEC, împreună cu PNL, peste 2.200.000 de semnături necesare înscrierii în cursa pentru un al doilea mandat la Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că își dorește încă un mandat, având susținerea PNL. Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din 2014, în al doilea tur de scrutin (16 noiembrie) și a depus jurământul în Parlament în 21 decembrie 2014.

Și prezidențiabilul USR-PLUS Dan Barna și-a depus, vineri, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale. Alianța a strâns aproape 400.000 de semnături. Pe 21 iulie, USR+PLUS a stabilit ca Dan Barna să fie candidatul alianței la prezidențiale 2019, iar pentru funcția de premier l-a validat pe Dacian Cioloș.

Sâmbătă, la Biroul Electoral Central, și-a depus candidatura și prezidențiabilul ALDE-Pro România, Mircea Diaconu, care a strâns, potrivit acestuia, peste 400.000 de semnături. Mircea Diaconu a fost europarlamentar independent în 2014, după ce PNL a refuzat să-l pună pe listă, singurul candidat autentic care a obținut un vot important. În 25 august 2019, în presă au apărut informații că își a anunța candidatura la președinție susținut de alianța ALDE – PRO România.

Tot sâmbătă, președintele UDMR Kelemen Hunor și-a depus, sâmbătă, candidatura pentru alegerile prezidențiale. El a venit la sediul Biroului Electoral Central cu o trotinetă electrică. Liderul UDMR a stâns aproape 270.000 de semnături. Hunor a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii iar între 2009-2012 a deținut portofoliul ministerului. În 2011 a semnat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană. Acesta a mai candidat de două ori pentru Cotroceni, odată în 2009 și a doua oară în 2014.

Biroul Electoral Central este aşteptat să se pronunţe luni în legătură cu candidaturile la Preşedinţie depuse de Ramona Ioana Bruynseels, Alexandru Cumpănaşu şi Cătălin Ivan.

Alexandru Cumpănașu și-a depus, duminică, la BEC, candidatura la alegerile prezidențiale. El a reușit să strângă peste 230.000 de semnături, scrie Mediafax. Alexandru Cumpănașu, unchiul Alexandrei Măceșanu, candidează la prezidențiale independent. Acesta a fost întâmpinat la BEC de mai mulți susținători, care i-au strigat numele.

Tot duminică, Ramona Bruynseels și-a depus candidatura de independent la alegerile prezidențiale, împreună cu peste 280.000 de semnături, transmite Mediafax. La ieșirea din instituție echipa de campanie a lui Bruynseels a dat drumul mai multor porumbei albi, semnificând „o nouă șansă pentru România”.

 

 De asemenea, fostul europarlamentar social-democrat Cătălin Ivan şi-a depus, duminică, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidenţiale. Ivan a precizat că a depus la BEC 235.119 de semnături și că Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională din partea căruia candidează se dorește „o alternativă la actuala clasă politică”. Cătălin Ivan a precizat că va depune la BEC un număr de 235.119 semnături pe care a reuşit să le adune cu ajutorul reprezentanţilor partidului care-l susţine, Alternativa pentru Demnitate Naţională, transmite Agerpres.

Claudiu Crăciun, candidatul partidului Demos la alegerile prezidențiale, a afirmat, duminică, la BEC, că nu a reușit să strângă numărul de semnături necesare validării candidaturii, însă depune cele 13.000 de semnături adunate în semn de respect pentru efortul acordat de întreaga echipă de campanie, scrie Mediafax. „Nu am reușit să le strângem. Sunt 13.000 de semnături strânse în mod onest de prietenii și colegii noștri. A fost un efort extraordinar. Depunem aceste smenături în semn de respect pentru acest efort. O să fim întrebați de ce nu am strâns 200.000 de semnături. O întrebare mai bună este de ce un partid nou, curat și transparent, care încearcă să facă totul bine și ca la carte, este ținut în afara competiției.

Florentin Pandele a anunțat că, deși a strâns peste 250.000 de semnături, se retrage din cursa pentru alegerile prezidențiale, scrie Mediafax. El a afirmat că face un pas înapoi pentru a nu îi face rău soției lui, Gabriela Firea, care a revenit la conducerea PSD și se ocupă de campania electorală a partidului. „Când am anunțat intenția de a candida, Gabi nu mai era în conducerea PSD. Fusese eliminată din CEx și BPN. Am fost de acord cu intrarea Gabrielei în politică. Am susținut-o, am îmbărbătat-o în multele momente când i-a fost foarte greu. Ca orice familie întemeiată pe iubire și respect, hotărârile decisive le luăm împreună. Nu pot să-i fac un rău lui Gabi prin deciziile mele. Dar ea mi-a garantat că va duce mai departe luptă pentru valorile care pun în centrul atenției oamenii, nevoile lor, problemele de zi cu zi și dorința legitimă de a avea o viață mai demnă și mai bună. Mă opresc aici pentru moment cu acest demers. Dar bazați-vă pe mine pentru orice bătălie benefică țării noastre!”, a scris Florentin Pandele, pe Facebook.

Biroul Electoral Central (BEC) a respins înregistrarea candidaturii lui Miron Cozma la alegerile prezidențiale din noiembrie, potrivit unei decizii publicate duminică pe site-ul instituției. BEC precizează că Miron Cozma și-a depus candidatura vineri, 20 septembrie, aducând un număr de aproape 310.000 de semnături, din care mai bine de 87% s-au dovedit a fi fotocopii.

Candidatul Mișcării Naționale Române la alegerile prezidențiale, Andrei Valentin Stoican, a anunțat, duminică, faptul că se retrage din cursa pentru Cotroceni, deoarece nu a strâns numărul necesar de semnături, respectiv 200.000. „Nu-mi voi depune candidatura. Nu vreau să intru în competiţia prezidenţială printr-o fraudă. Am reuşit să strâng 172.893 de semnături. Astăzi, până la ora 24, mai aştept din Suceava, Maramureş şi Teleorman încă aproximativ 5.500. Evident, nu sunt suficiente. Dar sunt semnături asumate”, a transmis Valentin Stoican, potrivit Mediafax.

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu, cel care anunțase în iulie că va candida ca independent la prezidențiale, a anunțat duminică dimineață că a strâns doar 146.000 de semnături din cele 200.000 de semnături necesare. Pleșoianu spune că niște ”anonimi binevoitori” au vrut să-l ”compromită” cu zeci de mii de semnături ce l-ar fi dus peste pragul cerut la BEC, însă acestea erau ”produse la un minunat xerox color”.

Biroul Electoral Central a decis respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale lui Viorel Cataramă la alegerile prezidențiale, informează Mediafax. Instituția precizează că peste 94.000 de semnături depuse au fost anulate, deoarece prezentau elemente de similitudine evidente.

Viorel Cataramă va contesta la Curtea Constituțională decizia Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura la prezidențiale, notează Mediafax. Cataramă susține că decizia BEC este „profund nelegală” și bazată pe aprecieri subiective: „Este o decizie profund nelegală și am contestat-o deja la Curtea Constituțională. Este o decizie profund nelegală bazată pe aprecieri subiective și pe acest sistem, oricând, orice semnătură poate fi interpretată, poate fi contestată și oricând se pot lua decizii de eliminare a unui candidat pe criterii subiective care încalcă legea”, a declarat, sâmbătă, Viorel Cataramă, pentru Mediafax.

Pe 12 octombrie este startul oficial al campaniei electorale. Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea tur pe 24 noiembrie.

Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

sursa: alba24

Un răspuns

  1. ardelean@Bucuresti.ro' Nihil sine Deo ! spune:

    In ultima analiza, aceste alegeri sunt intre suveranitate si obedienta chiar daca, in absolut, toti candidatii sunt marionetele cuiva. Chiar si cei asa-zisii independenti. Important este sa analizam deci care dintre ei sunt marionetele unor forte externe si care sunt dornici si capabili de a reprezenta Romania. Iar asta n-ar trebui sa fie chiar asa de greu daca ne-am uita putin mai atent la ce a facut fiecare in trecutul sau de cetatean al Romaniei. Doua criterii esentiale pentru o reprezentare demna si credibila a Romaniei ar trebui sa fie Cinstea si Loialitatea fata de Romania ca stat. Restul se poate suplini de catre consilieri sau de catre guvernele rezultate din alegeri. Conform acestei abordari, alegerea n-ar trebui sa fie prea grea…. Oricum cetatenii ar trebui sa stie ca au responsabilitatea consecintelor alegerii lor, chiar si daca nu vor vota.
    Doamne ajuta !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus