Salvamontiştii din Parâng atenţionează turiştii să fie precauţi atunci când urcă la munte. Viperele sunt extrem de numeroase în anumite zone montane şi devin extrem de periculoase în această perioadă

Salvamontiștii spun că pericolul este prezent mai ales la altitudini mai ridicate din masivul Parâng. La sfârşitul săptămânii trecute, o oaie a murit după ce a fost muşcată de o viperă în zona Roşiile din Parâng.

”Problema viperelor este extrem de serioasă. În tot Parângul există pericolul ca turiştii să fie muşcaţi. Acestea s-au înmulţit în mod special sub Parângul Mare, de la 2.000 de metri altitudine în sus”, a declarat pentru HunedoaraLiberă.ro Dumitru Bârlida, şef Salvamont Petroşani.

Excursioniştii trebuie să cunoască pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă, modalităţile de prevenire a atacului acestora şi care sunt primele măsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură.

Din luna iunie şi până în august ele îşi perpetuează specia şi sunt extrem de periculoase. Muşcăturile de viperă impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin.

Reamintim turiștilor câteva SFATURI de comportament în cazul întâlnirii cu vipera comună, pentru a evita mușcătura de viperă:

– purtați bocanci de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată;

– efectuați permanent un control vizual al zonei în care urmează să pășiți;

– nu ridicați pietre mari decât după ce, în prealabil, ați efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt șerpi.

– dacă intrați într-o zonă cu vegetație înaltă care nu vă permite verificarea suprafeței solului, loviți ușor vegetația cu un băț astfel șarpele va fugi din calea dumneavoastră.

Persoana mușcată de viperă poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemotoxină), hemoglobină din sânge formând, împreună cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare. Totuși moartea cauzată de mușcătura unui șarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate din mușcăturile de viperă sunt „uscate” fără inoculare de venin. Efectele unei mușcături de șarpe veninos variază în funcție de vârsta, condiția fizică și starea de sănătate a victimei. O mușcătură de șarpe poate să afecteze victima, dar și pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare.

SIMPTOME – muscătura de șarpe veninos:

– durere acută

– tumefierea (umflarea) zonei afectate;

– una sau două urme de înţepătură; (mușcătura de viperă se prezintă ca două înţepături la distanţă de 3-4 milimetri);

– semiconştienţa;

– decolorarea sau colorarea în violet sau negru a pielii din zona în care a pătruns veninul și necrozarea țesuturilor;

– alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale, sete, anxietate și posibila pierdere a cunoștinței.

O muşcătură de la orice tip de şarpe veninos trebuie să fie întotdeauna considerată o urgenţă medicală. Chiar şi muşcăturile de şerpi neveninoși ar trebui să fie tratate de medic, pentru că pot apărea reacţii alergice severe.

CÂTEVA MĂSURI DE PRIM AJUTOR ACORDATE UNEI PERSOANE MUSCATĂ DE UN ȘARPE VENINOS:

– TRASNPORTAȚI VICTIMA LA SPITAL CÂT MAI RAPID CU PUTINȚĂ PENTRU ADMINISTRAREA SERULUI ANTIVIPERIN! (dacă este posibil, sunați la serviciul 112 și solicitați o ambulanță!);

– victima trebuie să stea cât mai liniştită, să nu se mişte, pentru a evita răspândirea veninului în corp şi să aştepte sosirea personalului calificat;

– curăţati rana cu apă şi săpun sau șervețele antiseptice din trusa de prim ajutor;

– aplicați imediat presiune pe mușcătură – se poate face prin presarea podului palmei peste mușcătură;

– aplicați un bandaj compresiv- un bandaj de 10 cm sau mai lat ar trebui aplicat pe tot membrul mușcat;

Dacă membrul sau degetul se umflă, se învinețește sau își pierde sensibilitatea, bandajul trebuie desfăcut și întreaga procedură trebuie repetată. Dacă nu aveți la îndemână o trusă de prim ajutor, puteți folosi un tricou din care puteți confecționa fâșii de bandaj.

– trasați marginea oricărei zone tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta doctorii să judece gradul de expunere la venin;

– poziționați victima într-o poziție culcată, cu capul și bustul puțin ridicate și locul mușcăturii poziționat sub nivelul inimii. Activitatea fizică trebuie să fie cât mai redusă cu putință și nivelul de stres cât mai redus, pentru a putea avea un puls cât mai scăzut. În felul acesta se împiedică oarecum răspândirea veninului la organele vitale;

– eliminați orice bijuterii sau alte elemente strânse pe corp (curele, bretele), îmbrăcăminte strâmtă. În caz de reacții adverse la venin, cum ar fi umflături de tip șoc anafilactic, hainele și accesoriile vor pune probleme serioase la îndepărtare;

– se asigură confortul termic și, dacă este posibil, se administrează oxigen;

– monitorizați continuu semnele vitale ale victimei (pulsul și respirația). Monitorizați temperatura și semnele instalării stării de șoc sau de întrerupere a circulației;

– dacă victima nu mai respiră sau are un atac de cord, puteți aplica un masaj cardio-respirator sau procedura de respirație gură la gură;

Serul antiviperin pentru a trata cu promptitudine şi cu competenţă eventualele cazuri de muşcătură de viperă – se asigura de unităţile sanitare cu paturi din județ. Unitățile sanitare care au în stoc la serviciile de urgență ser antiviperin sunt Spitalul Județean de Urgentă Deva, Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara, Spitalul de Urgență Petroșani, Spitalul Municipal Hațeg, Spitalul Municipal Orăştie și Spitalul Municipal Vulcan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus