Ioan Brâncoveanu, primul primar liberal al Hunedoarei.

Ioan Brâncoveanu s-a născut în data de 20 august 1894, în localitatea Roșia Săsească, Sibiu, fiul lui Ioan și Florea Brâncoveanu. Cei doi au avut 4 copii: Maria, Ioan, Dina și Victoria.

Numele lui Ioan Brâncoveanu apare pentru prima oară menționat în ziarul „Românul” din data de 27 iunie/10 iulie 1914. El este amintit între cei 33 de absolvenți care au promovat cu succes „examenul de cvalificațiune învățătorească la seminarul din Sibiu”, care „s-a ținut din 12 până în 20 iunie, sub prezidiul comisarului consistorial dr. George Proca, azistând ca reprezentant al guvernului d. Dr. Petru lonescu, consilier de secţie în ministerul de culte şi instrucţiune publică din Budapesta”.

Imediat după finalizarea studiilor a ajuns la Hunedoara. La Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale este păstrat un document emis de Oficiul Parohial Greco-Ortodox Român din Hunedoara,  prin care se atestă că Ioan Brâncoveanu „a funcționat fără întrerupere ca învățător la școala confesională greco-ortodoxă română din orașul Hunedoara din 17 septembrie 1914 până în 6 martie 1919”.

brancoveanu si prietenul

În noiembrie 1918 a fost stegarul Gărzii Naționale Române (GNR) în Hunedoara. GNR s-a înființat în Hunedoara în aceeași zi, 5 noiembrie 1918, cu Consiliul Național Român.

Gărzile au fost înființate către sfârșitul lunii octombrie 1918 pe teritoriul întregului Imperiu Austro – Ungar pentru că în multe locuri administrația își încetase activitatea. În plus, distrugerile și pagubele provocate de război aduseseră populația într-o stare gravă. Gărzile asigurau ordinea și siguranța publică, apărau bunurile publice și private, se îngrijeau de aprovizionarea populației cu cele necesare.

Regele Mihai I i-a decorat în 5 iulie 1941 cu „Medalia Ferdinand I cu spade pe panglică” pe gardiștii care s-au evidențiat în 1918/1919, între ei numărându-se și Ioan Brâncoveanu.

Totodată, el a fost unul dintre intelectualii de seamă ai Hunedoarei, participând activ la lupta pentru unirea Transilvaniei cu România. În perioada în care a fost învățător, a fost acuzat de „infidelitate față de stat” și judecat de Tribunalul Honvezilor din Cluj, fiind însă achitat. (Dosar 245/1918, la Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale). Se pare că a refuzat să fie înrolat în armata imperială.

În plus, a fost membru ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român a avut un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania), ajungând chiar președintele Despărțământului Hunedoara după Marea Unire. A participat activ la viața culturală a Hunedoarei, dar și în comunele din Plasa Hunedoara, ținând conferințe, organizând spectacole, toate acestea pentru ca românii să-și cunoască limba și să-și păstreze tradițiile. Încă de la sosirea sa în Hunedoara, în 1914, a început să culeagă folclor din Ținutul Pădurenilor și zona Hunedoarei, lucru pe care l-a făcut până la sfârșitul vieții sale. Vorbea fluent și scria corect în germană și  franceză, dar învățase și limba maghiară.

brancoveanu_1

Ioan Brâncoveanu a fost dirijorul „Corului meseriașilor români”. Prima apariție publică a acestui cor a fost în martie 1919, cu ocazia intrării Armatei Române în Hunedoara, interpretând cântece patriotice. Există și o fotografie cu membrii corului, cu Ioan Brâncoveanu în prim-plan, așteptând sosirea Armatei Române. (Corul a funcționat, cu mici întreruperi, până în 1930, când a fost reorganizat în unul mixt, organizând o serie de spectacole și dând răspunsuri liturgice în Hunedoara și în unele comune din zonă).

brancoveanu_naspa

În 25 aprilie 1926 s-a căsătorit cu Ana Albu, una dintre fiicele Elenei Albu, reprezentantă a Reuniunii Femeilor din Hunedoara la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Unul dintre cumnații săi era dr. Ioan Albu, avocat, devenit ulterior președintele PNȚ Hunedoara, fratele soției, iar celălalt, notarul Nicolae Gridan, soțul Mariei, sora Anei, liberal și el.

brancoveanu_mirii

brancoveanu_2

 

În data de 1 octombrie 1927, el este numit, prin decizie a ministrului secretar de stat, dr. C. Anghelescu, subrevizor școlar de control în plasa Hunedoara. Între 1919 și 1927 a fost profesor suplinitor la Școala Medie de Băieți din Hunedoara, timp în care și-a făcut și studiile universitare la Cluj Napoca, devenind profesor de limba și literatura română.

brancoveanu_sub

 

Ioan Brâncoveanu a fost membru al Partidului Național Român, la fel ca majoritatea intelectualilor români din Transilvania, în anii dinainte de Unire. Într-un document păstrat la SJHAN, întocmit de Comisariatul de Poliție Hunedoara, este explicat cum s-au înscris în Partidul Național Liberal o serie de personalități din Hunedoara. Chiar dacă documentul este scris defavorabil pentru PNL, aflăm o serie de lucruri importante despre constituirea unei organizații puternice a acestei formațiuni politice în Hunedoara.

„Imediat după primul război mondial, PNL a făcut un efort maxim pentru a câștiga Ardealul, respectiv pentru a-și face organizații județene. Pentru acest lucru, unul dintre criteriile tactice a fost o atenție deosebită îndreptată către județele românești, printre care se află și județul Hunedoara. Sarcina de a organiza județul nostru a fost dată lui Constantinescu Pascu, în 1920. (…) Din 1920 – 1922, Constantinescu Pascu și cu o echipă de la centru veneau periodic în județ, prin orașe și sate, căutând oameni mai de vază, pe care să-i câștige pentru partid (…). Pentru Plasa Hunedoara a rămas însărcinat domnul Constantin Bursan. (…) În 1920 au fost alegeri, dar pe tot județul PNL nu a luat decât câteva sute (n. red.: de voturi). În 1922, PNL a fost însărcinat singur cu formarea guvernului, în care Constantinescu Pascu era ministru al agriculturii. (…) În sectorul Plasei Hunedoara, candidat era Dl. Constantin Bursan și toate dispozițiile erau de a fi ales. (…) Odată ales (…), perspectiva înființării unei organizațiuni liberale s-a deschis cu destule șanse. Într-adevăr de aci încolo, istoria organizației liberale în plasă și în oraș se reduce la personalitatea dl. Constantin Bursan, care a devenit apoi omul politic cel mai popular al regiunii”. Documentul arată cum în perioada 1922 – 1926, PNL a câștigat datorită lui Constantin Bursan „câteva elemente și cât și multe simpatii”, între care și Ioan Brâncoveanu: „Rezultatul al acestei situații a fost trecerea unui bloc de intelectuali din tot județul de la Partidul Național (n. red.: Partidul Național Român) în PNL, în fruntea acestora au fost Dnii. Ioan Brâncoveanu și prof. Popa Anteriu, trecuse Dr. Hâncu (n. red.: medic în Hunedoara), a trecut familia Bejan (n. red.: Valer Bejan era directorul Băncii Corvineana, Valer Bejan jr. era funcționar, iar alți doi fii – avocați), cu câțiva delegați de pe sate, încât PNL se putea mândri cu o organizație a plasei Hunedoara”.

brancoveanu_partid

În 1928, Constantin Bursan nu a fost reales deputat, a desființat sediul PNL și astfel organizația de la Hunedoara nu a mai existat timp de doi ani. În această perioadă, Ioan Brâncoveanu a fost subrevizor școlar, președinte ASTRA, Despărțământul Hunedoara și redactor la „Revista învățătorilor și învățătoarelor din județul Hunedoara”, organ oficial al Revizoratului școlar Deva și care a apărut în perioada 1927 – 1929.  Părea că nu va mai face politică niciodată.

Din 1930 lucrurile s-au schimbat. Constantin Bursan a revenit în județ și a reușit să reactiveze PNL în zonă. Practic, din acest moment începe ascensiunea politică a lui Ioan Brâncoveanu. În 1931 devine pentru scurtă vreme președinte al Comisiei Provizorii a Hunedoarei (n. red.: funcție echivalentă la acea vreme cu cea de primar). Nu a rămas pe post decât câteva săptămâni. Totuși, din acel moment el a devenit unul dintre cei mai influenți politicieni din Hunedoara. Așa se face că în noiembrie 1933 devine, din nou, președinte al Comisiei Interimare a Hunedoarei, înlocuindu-l din nou pe Teofil Tulea (primar al Hunedoarei din noiembrie 1918 până în mai 1931 și din iulie 1931 până în noiembrie 1933).

Din iulie 1934 este primar al Hunedoarei. În ziua în care a fost ales primar a cerut celorlalți consilieri să voteze îndepărtarea lui Ioan Albu, cumnatul său, fratele soției sale, Ana, primul hunedorean care și-a luat doctoratul în Drept după 1918, la Cluj Napoca, și membru PNȚ, din Consiliu, pe motiv de incompatibilitate (n. red.: Ioan Brâncoveanu a considerat că ar încălca legea dacă el ar fi primar și cumnatul său consilier local. După doi ani, dr. Ioan Albu a revenit în Consiliu, dar doar după ce i s-a dat câștig de cauză la contestația depusă la Prefectură împotriva deciziei de eliminare a sa din legislativul local).

În mandatul lui Ioan Brâncoveanu a fost regularizat și îndiguit râul Cerna și afluentul Zlaști, au fost pavate o serie de străzi.

brancoveanu_7a brancoveanu_8a brancoveanu_9a brancoveanu_10a brancoveanu_11a brancoveanu_12a

 

De departe, cea mai importantă realizare a mandatului său a fost construirea la Hunedoara a primului Palat Administrativ din România Mare. Primăria nu a avut bani, dar a cesionat toate impozitele și taxele pe care trebuia să le încaseze timp de 17 ani de la Uzinele Metalurgice Hunedoara:

„Acest Palat Administrativ (…) costă 5.507.713 lei, sumă pe care Primăria orașului Hunedoara neavând-o la dispoziție, a înțeles să cesioneze toate impozitele și taxele comunale pe timp de 17 ani (n. red.: până în 31 marie 1952), ce urma să le încaseze de la Direcțiunea Uzinelor Metalurgice din Hunedoara, care construiește Palatul Administrativ în numele Direcțiunei Generale R.I.M.M.A din București”.

Ideea a fost a deputatului Constantin Bursan și a fost susținută de către primarul Ioan Brâncoveanu. Clădirea a fost inaugurată în data de 4 aprilie 1937, iar Ioan Brâncoveanu i-a acordat atunci lui Constantin Bursan primul titlu de „cetățean de onoare” al Hunedoarei.

La final, clădirea a costat aproximativ 5,7 milioane de lei, aici fiind mutate mai multe instituții din oraș.

brancoveanu_primarie brancoveanu_C1 brancoveanu_C2

 

„În comuna urbană nereședință Hunedoara,

Anul Domnului 1935,

Al VI-lea al glorioasei Domnii a Majestății Sale

Carol II

Regele tuturor Românilor,

Al XVIII-lea de la Marea Unire cu Patria – Mamă,

Sub înțeleapta cârmuire a Domniei Sale Domnului Prim Ministru Gheorghe Tătărăscu,

Și a luminatului său sfetnic pe lângă visteria țării Domnia –  Sa Domnul Ministru Mitiță Constantinescu,

Prefectul județului Hunedoara fiind Domnia – Sa Domnul Dr. Romul Mioc,

Inițiatorul acestei opere mărețe fiind Domnia Sa de binefăcător Domn deputat Constantin Bursan,

Sprijinitor întru toate, Domnia – Sa Domnul senator Dr. Desideriu Füllep,

Iar purtătorul de grije al orașului Domnia – Sa Domnul primar Ioan Brâncoveanu, ajutat de consilierii comunali:

Bejan Valer senior, Dr. Büchler Andrei, Budău Eremie, Constantinescu Anghel, Chirca Simion, Chineja Nicolae, Cseh Iosif, Văduva Dima Maria, Preot Ferencz Paul, Florea Ioan, Greavu Vasile, Hermann Iosif, Dr. Leșnican Laurențiu, Moisin Victor, Dr. Mitterhurber Victor, Petric Iosif, Dr. Popoviciu Ioan, Popa Teodor, Preot Pop Virgiliu, Dr. Radu Aron, Sora Nicolae, Preot Suciu Nicolae, Preot Spörl Rudolf, Wachter Iosif.

Lucrările au fost contractate de „R.I.M.M.A.”, întreprinderile miniere și metalurgice din Ardeal, reprezentată prin Dl. Director General Inginer Eugen Cerkez,

Executarea lucrărilor fiind făcută prin Uzinele Statului Hunedoara, Director fiind Domnul Inginer Mihail Gheorghiu,

Planurile artistice fiind întocmite de Domnul arhitect Ionescu Berechet,

Iar calculele și regia lucrărilor fiind încredințate Domnului Inginer Constantin Surulescu,

Conducerea având-o Domnul Rudolf Auerbach,

Astăzi în ziua a unsprezecea a lunei Iulie, praznicul martirei Eufemia,

Cetățenii orașului Hunedoara pus-au fond de temelie acestei mărețe clădiri, pentru a adăposti dregătoriile acestui oraș și pentru a vesti puterea constructivă și vecinica stăpânire a Neamului Românesc asupra acestor plaiuri,

Mărindu-Te pe Tine Mare Dumnezeu, făcător de minuni,

Carele ne-ai ridicat din pulberea pământului,

Ai turnat demnitatea omenească într’u osemnintele noastre,

Te vom preamări: căci plecând urechea Ta spre rugămintea ce Ți-am adus de veacuri,

Nu ai urgisit inima noastră înfrântă și smerită

Și mai vârtos ne-ai învățat să credem tare, înainte în biruința luptei noastre sub ocrotirea providenței Tale și încrezători în puterile noastre.

VOM TRĂI ÎN VECI!”.

Tot în mandatul de primar al lui Brâncoveanu încep discuțiile privind construirea unei noi biserici în oraș. La întrunirea Consiliului Parohial al Parohiei Ortodoxe Române din Hunedoara din 23 iulie 1936, membrilor acestuia li s-a adus la cunoștință că deputatul liberal Constantin Bursan le-a transmis, prin primarul Ioan Brâncoveanu, că dorește „să edifice în parohia noastră o biserică nouă cerând doar ca parohia să-i pună la dispoziție terenul în acest scop”.

Lucrările au început câțiva ani mai târziu, iar Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost sfințită abia în 14 octombrie 1947, iar Ioan Brâncoveanu a rămas în Consiliul Parohial până la finalizarea lucrărilor.

brancoveanu_s

 

În perioada cât Brâncoveanu a fost primar, la Hunedoara au venit în repetate rânduri membri ai familiei regale, în 9 septembrie 1934, chiar Regele Carol al II-lea, însoțit de fiul său, Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai, dar și de prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu.

În 1937, liberalii pierd puterea, Constantin Bursan nu mai este ales deputat, iar în ianuarie 1938, Ioan Brâncoveanu a fost schimbat din funcția de primar al Hunedoarei.  O perioadă, după schimbarea sa din funcție, Brâncoveanu a fost profesor. După 23 august 1944, s-a încercat refacerea PNL, dar fără niciun rezultat. Prieten cu Gheorghe Tătărăscu încă de pe vremea când acesta din urmă era prim-ministru, Ioan Brâncoveanu trece la PNL Tătărăscu. Înființează Cooperativa „Izvorul” (care producea diverse materiale și unelte pentru agricultori, dar cumpăra și grâu, porumb etc. de la aceștia), al cărei președinte a fost câțiva ani. În documentul emis de Comisariatul de Poliție, păstrat la SJHAN Hunedoara, se arată că Ioan Brâncoveanu era urmărit de către poliție și mai este specificat un amănunt interesant – s-a înscris în PNP, dar se specifica faptul că s-a rupt doar formal de PNL.

A rămas la cooperativa „Izvorul” până prin 1948. La începutul anilor ’50 a fost arestat, împreună cu ambii săi cumnați – dr. Ioan Albu și notarul Nicolae Gridan.

„Îmi amintesc că au fost închiși chiar la subsolul Primăriei, clădire ce s-a construit chiar în mandatul său. Știu că am mers de Sfânta Maria și i-am văzut pe fereastră în Primărie (n.red.: acolo se aflau celulele Comisariatului de Poliție). Atunci i-au luat de la Hunedoara. Mama, care se numea Maria, a dus un tort, au lăsat-o să-l împartă. I-au mutat apoi la Deva și, de acolo, la Alba Iulia. Timp de câteva luni, nu a știut nimeni unde sunt. Le-au dat drumul, dar vremurile s-au schimbat. Au fost grele sub comuniști”, spune Lavinica Velicu, a cărei mătușă, sora mamei sale, era Ana, soția lui Ioan Brâncoveanu.

„După ce l-au luat pe unchiul Brâncoveanu, mătușa a ars toate fotografiile, de frică. Eu cred că unchiul a scăpat pentru că făcuse mult bine și cineva l-a ajutat. Nu povestea niciodată, dar nici nu a mai fost arestat. Nu mai povestea nimic, dar scria, mereu era tot cu hârtii după el”, continuă Lavinica Velicu.

Ioan Brâncoveanu a fost apoi profesor la școala de meserii, dar a lucrat și la Cooperativa „Drum Nou”.

„Până la sfârșitul vieții a cules folclor de prin zona Hunedoara și Ținutul Pădurenilor. A făcut asta de când a venit la Hunedoara, în 1914. Poate că făcea asta pentru că era fiu de țărani și voia să arate că acest popor a supraviețuit păstrându-și limba și tradițiile”, spune Ada Cornigeanu, nepoata surorii celei mai mari a lui Ioan Brâncoveanu, Maria.

A scris împreună cu Viorel Răceanu o carte – „Documentar privind satul Cinciș”.

brancoveanu_N

 

Ioan Brâncoveanu a murit în data de 31 martie 1982, la Hunedoara, unde este și înmormântat. El și Ana nu au avut copii.

Un răspuns

  1. marcel_cenghia@yahoo.com' Cenghia Marcel spune:

    Excelent si bine documentat articol ! Ne ajuta sa cunoastem istoria acestor meleaguri, lucru imporant in educatia tuturor, indiferent de varsta. Multumim, Monalise Hihn !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus