Peste 95 la sută dintre locuințele din județ sunt proprietate privată
foto: adevarul.ro / Nicu Hada

Peste 95 la sută dintre locuințele din județ sunt proprietate privată. Sunt aproape 200.000 de locuințe în Hunedoara. Interesant este faptul că în aproximativ 20 de ani în județ s-au construit circa 10.000 de locuințe. Practic, acum cei mai mulți dintre hunedoreni locuiesc în apartamente construite în perioada de dinainte de 1989. Anual, înainte de Revoluție se dădeau în folosință în jur de 5.000 de locuințe.

Astăzi, nostalgicii acelor vremuri spun că era bine atunci, pentru că Ceauşescu le dădea loc de muncă şi casă tuturor. Cu toţii au uitat de frigul, foamea şi sărăcia acelor timpuri.

De la ţară, la oraş

În anii comunismului, autorităţile au decis să îi dezrădăcineze pe ţărani şi să-i facă orăşeni şi proletari cu forţa. Scoşi din casele lor de la ţară, oamenii au fost înghesuiţi întâi în barăci insalubre, mai ales la Hunedoara şi în Valea Jiului, iar mai apoi în apartamente din blocuri, ce semănau mai mult cu nişte cutii de chibrituri.

În anii comunismului în judeţul Hunedoara se construiau anual în jur de 5.000 de apartamente.

Nici unu la sută dintre acestea nu erau proprietatea oamenilor. Aproape toţi erau chiriaşi. O locuinţă se obţinea în funcţie de mai multe criterii. Intervenea vechimea cererii, numărul de copii, funcţia celui care solicita apartamentul, dacă era membru al PCR, dar şi relaţiile. Aproape toate apartamentele erau locuinţe de serviciu. Devenea o problemă în momentul în care titularul contractului de chiriaş deceda sau ieşea la pensie, pentru că urmaşii sau întreaga familie erau mutaţi în locuinţe sau mici. Mai mult, nimeni nu avea voie să deţină o proprietate, pentru că astfel pierdea dreptul la o repartiţie din fondul locativ de la stat sau al întreprinderii la care lucra. Cele mai multe locuinţe din judeţ au fost construite de către ICSH.

În judeţ există astăzi cam 200.000 de locuinţe, iar 97 la sută dintre ele au fost construite înainte de 1989.

Majoritatea au două sau trei camere. Cele mai multe apartamente sunt în Deva şi Hunedoara – cam 25.000 în fiecare dintre aceste localităţi. Chiar dacă nu au fost consolidate, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii spun că blocurile nu sunt în pericol, ele fiind construite destul de solid. 

Din chirie, în propria casă 

Locatarii plăteau chirie. În cazul în care nu şi-o achitau la timp, intervenea întreprinderea care reţinea titularului o treime din salariu până la stingerea datoriei. Pe de altă parte, chiriaşii nu aveau obligaţia să intervină în locuinţă, iar la primirea acesteia ea era zugrăvită, beneficia de încălzire, în cele mai multe cazuri, şi apă curentă, gaz și curent electric.

Situaţia s-a înrăutăţit începând cu 1981, când în localităţile urbane din judeţ se furniza căldură şi apă după program. La fel s-a întâmplat şi cu furnizarea curentului electric.

Adevărul este că nici chiriaşii nu au avut prea mare grijă de apartamente.

Nimeni nu avea cum să bănuiască faptul că în câţiva ani aceştia vor deveni proprietari, apartamentele fiind vândute imediat după Revoluţie la preţuri foarte mici de Guvernul condus la acea dată de Petre Roman.

Acum s-a trecut în cealaltă extremă: oamenii dărâmă pereți în locuințe, modifică tot, fără să țină cont de cele mai elementare reguli privind siguranța clădirilor. În plus, foarte preocupați de interiorul apartamentelor, prea puțini consimt să întrețină spațiile comune, casa scărilor, subsolurile și acoperișurile. În plus, cam în toate localitățile hunedorene sunt destul de puține imobile care au fațadele reabilitate. Există fonduri europene prin care se reabilitează unele imobile, iar Deva este avantajată fiind reședință de județ, astfel că aici se obțin asemenea fonduri mai ușor decât în celelalte localități. 

De foarte multe ori, proprietarii au renovat parțial fațada și în unele situații fiecare și-a vopsit partea exterioară a locuinței cum l-a tăiat capul.

Destul de greu, unii proprietari au acceptat să își facă proiecte prin care să se obțină fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor, deși specialiștii spun că după 30 de ani un imobil ar trebui să intre în reparații capitale. Mai mult, niciuna dintre administrațiile locale din orașe și municipii nu i-a amendat pe cei care au schimbat aspectul clădirii și culoarea inițială a imobilelor, chiar dacă proprietarii nu au respectat niciun regulament. Oricum, greșeala a pornit din Legea locuinței, unde nu au fost stipulate clar obligațiile proprietarilor. 

Un răspuns

  1. Hehe, aia cu fondurile europene e bună :))
    Se obțineau doar de către asociațiile șmecherilor, fraierii fiind ținuți la o distanță suficientă ca să nu apuce, chiar dacă în felul ăsta fondurile nu erau absorbite. Probabil că nici asta n-o s-o postați, că ”lovește” în unii tovarăși deveniți prin albire și clătire ditamai ”domnii” (așa cum ați făcut cu precedenta postare, chiar dacă ea îndeplinea integral condițiile de publicare) Asta dovedește că ziarul vostru online nu e o tribună pentru părerea cetățenilor, e o tribună pentru susținerea unora…

Lasă un răspuns către Gandalf Anulează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus