În această perioadă există o alternare a zilelor ploioase cu cele călduroase, factori care determină dezvoltarea ciupercilor din flora spontană.

Ciupercile cu pălărie (macromicete), prin forma, culoarea, varietatea şi frumuseţea lor, au exercitat dintotdeauna o atracţie asupra omului, care le-a apreciat şi datorită gustului sau aromei lor. Însă, pe lângă ciupercile comestibile, în natură cresc şi specii de temut, cunoscute sub titulatura consacrată de ciuperci otrăvitoare, care dacă sunt consumate, provoacă intoxicaţii uneori grave sau chiar mortale. Încă din antichitate apar descrieri amănunţite referitoare la intoxicaţiile provocate de către anumite macromicete. Ciupercile otrăvitoare, din cele mai vechi timpuri până azi, nu au încetat să facă victime, cu toate cunoştinţele acumulate de-a lungul vremii referitoare la ele.

Intoxicaţiile cu ciuperci reprezintă o problemă medicală importantă din cauza frecvenţei crescute a acestora în acest sezon bogat in precipitații care favorizează dezvoltarea ciupercilor spontane, cât şi din cauza gravităţii acestor îmbolnăviri. Ele constituie una dintre marile urgenţe medicale, deoarece reprezintă o treime din intoxicaţiile care se soldează cu deces atât la adulţi, cât şi la copii.

În Romania există aproximativ 50 de specii de ciuperci otravitoare (din cele peste 4000 de specii de ciuperci cunoscute). Cazurile de otrăviri involuntare cu ciuperci sunt cauzate de ignoranţa persoanelor care le culeg sau al celor care le procură de la persoane necunoscute. Simpla experienţă, fie ea şi îndelungată, nu scuteşte de accidente. Toţi culegători cu adevărat cunoscători, confirmă faptul că în ciuda atenţiei, cunoştinţei şi a experienţei, au cules de-a lungul anilor şi specii otrăvitoare, pe care le-au putut elimina doar la o a doua verificare atentă. De aceea este obligatoriu să se mai execute cel puţin încă o selecţie după recoltare. Este foarte important, înainte de toate, şi de asemenea absolut necesar, să se renunţe la o serie de superstiţii şi prejudecăţi cu privire la ciupercile mari, deoarece credinţa în “testele populare” este una dintre cauzele majore ale mortalităţii cauzate de ciupercile otrăvitoare din România.Credinţele false, fie că pot ucide, fie că justifică sau încurajează atitudinea iresponsabilă al unor autonumiţi “culegători de ciuperci”:

  • Ciupercile atacate de către limacşi sau de către insecte nu sunt toxice – fals,chiar şi unele mamifere reacţionează altfel decât omul la ingerarea de ciuperci. De exemplu, cea mai toxică ciupercă pentru om, buretele viperei (amanita faloides), este inofensivă pentru cobai.   • Schimbarea culorii unei secţiunea ciupercii poate indica toxicitatea ei – fals este o reacţie de oxidare ce nu se produce datorita toxinei.
    • Toate ciupercile cu miros şi gust plăcut sunt comestibile – fals, există specii de temut cu gust şi miros plăcut.
    • La contactul dintre o ciupercă otrăvitoare şi un obiect din argint acesta din urmă  se înnegreşte –fals înnegrirea argintului este determinată de degajarea hidrogenului sulfurat şi nicidecum de compuşii toxici din ciupercă.
    • Dacă se gătesc sau se ţin ciupercile în oţet, acestea îşi pierd toxicitatea – fals acidul acetic nu neutralizează nicio toxină izolată până acum din vreo ciupercă toxică),
    • Prin aruncarea apei în care s-au ţinut sau gătit ciupercile, se micşorează toxicitatea acestora – fals toxinele de temut sunt insolubile în apă
    • Formarea de hibrizi între speciile toxice şi cele comestibile, ar explica toxicitatea unor ciuperci culese de către persoane cu experienţă – fals în natură nu au loc hibridări interspecifice, acele persoane “experimentate” culegând de fapt ciuperci toxice.

Ciupercile spontane exportate din România – ciuperci atent alese România exportă peste 300 de tone de ciuperci sălbatice anual, care de altfel se consumă şi în restaurantele de la noi, nu au intoxicat niciodată pe nimeni.

Orice intoxicaţie cu ciuperci constituie o urgenţă medicală şi trebuieşte tratată ca atare.

Intoxicatiile cu ciuperci otravitoare pot fi impartite dupa debutul bolii in :

Intoxicaţii cu ciuperci cu debut rapid  (30 min -6 ore)Majoritatea simptomelor intoxicaţilor cu ciuperci cu perioadă scurtă de incubare, se manifestă in principal digestiv (principii laxative sau purgative)si/ sau nervos.

Intoxicaţii cu ciuperci cu debut tardiv (6 – 48 ore) Sindroamele provocate de intoxicaţiile cu perioadă lungă de incubaţie sunt cu mult mai periculoase decât cele cu debut rapid, deoarece toxinele au timp să actioneze asupra diferitelor organe si sisteme încă înainte de apariţia primelor simptome (  la debut: 6 – 48 ore voma şi diareea sânt atât de intense încât pot aduce moartea prin colaps şi deshidratare; către a treia sau a patra zi  de la debutul primelor simptome, survine cea de-a doua agresiune, aceea hepatică – hepatita citolitică se agravează şi se complică, asociindu-se cu tulburări renale şi pulmonare grave).

Deci atragem atenţia populaţiei asupra riscului la care se expun persoanele care consumă ciuperci culese din mediul natural sau cumpărate de la persoane particulare. Având în vedere că este posibilă o evoluţie gravă, uneori letală a bolii, intoxicaţia cu ciuperci trebuie considerată o urgenţă medicală majoră, fiind obligatorie apelarea numărului de urgenţă 112 şi prezentarea imediată într-un serviciu medical de urgenţă( in judetul Hunedoara din pacate avem in fiecare an cazuri de intoxicatie cu ciuperci : in 2014 – 11 cazuri ; in 2015 – 3 cazuri ; in 2016 – 6 cazuri si in 2017 – 1 caz)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus