Primăria Râu de Mori a promis că proiectul aduce venituri de peste 3 miliarde, dar nu s-a încasat niciun leu. În schimb s-au mai cheltuit din banii oamenilor 1,5 miliarde!

Lucrările în cadrul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona de interes turistic Râușor, comuna Râu de Mori, jud. Hunedoara pentru valorificarea resurselor naturale din zona limitrofă Parcul Național Retezat în vederea declarării acestuia stațiune de interes local”  au fost atribuite asocierii dintre două societăți comerciale: SC TED TRANS 2002 SRL și SC CONSMIN SA și, potrivit documentelor oficiale, au fost finalizate în luna decembrie a anului 2015.

Conform situațiilor de lucrări, suma totală investită în acest proiect este de 4.600.891,61 lei (TVA inclus), adică peste 1 milion de euro.

Recepția lucrărilor a fost făcută de o comisie formată din 10 persoane, care au ajuns la concluzia că „lucrările contractate sunt executate respectând cerințele documentației de atribuire și a ofertei depuse”, drept pentru care au propus admiterea recepției. În teren însă, realitatea pare să contrazică optimismul și voioșia autorităților. Oficial, proiectul a fost finalizat acum mai bine de un an, banii au fost încasați, dar nu toate par așa cum reiese din hârtii: șanțuri, gropi lăsate de izbeliște, guri de canal neacoperite, acces îngreunat la terenuri etc.

3

4

IMG_1042

2

Notă: fotografiile de mai sus au fost realizate la mai bine de 3 luni de la recepția lucrărilor.

În orice proiect, cu atât mai mult în cazul celor cu finanțare europeană, aplicantul trebuie să prezinte o proiecție a rezultatelor implementării acestuia. Cu alte cuvinte – în cazul nostru Primăria Râu de Mori – a trebuit să estimeze ce beneficii va avea în urma cheltuirii banilor pentru cele trei terenuri de sport. Astfel, reprezentanții administrației locale și-au propus ca, în primul an (2016), baza de agrement să atragă la bugetul local venituri de 327.482 lei, adică de peste 70.000 de euro. Banii ar fi urmat să intre în Buget la capitolul „Venituri” din activități recreaționale și „alte venituri”.

În realitate, conform unui răspuns oficial al primăriei, pe parcusul a 12 luni de la semnarea recepției, adică de la 1 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2016, baza nu a adus niciun leu la bugetul comunei Râu de Mori!

„Proiectul pentru dezvoltarea infrastructurii în zona de interes turistic Râușor și declararea acestuia stațiune turistică de interes local este un proiect care nu produce venituri, costurile de întreținere se acoperă din taxele și impozitul pe clădiri și din concesionarea terenurilor”, se arată într-un răspuns voit întortocheat al administrației locale. Cum adică nu produce venituri? De ce nu produce venituri, din moment ce primăria s-a angajat să atragă venituri de 327.482 lei în anul 2016? Chiar așa, în 365 de zile n-a venit nimeni să închirieze terenurile? Cum se explică această ciudățenie?

În concluzie, veniturile realizate sunt zero, iar baza de agrement a devenit, culmea, o povară pentru bugetul local! În anul 2016, din banii comunei s-au cheltuit 59.700 lei pe bunuri și servicii, iar cheltuielile de capital au fost în sumă de 89.971 lei. 

„În Consiliul local am adoptat taxe, un fel de bilete pentru cei care vor să închirieze terenurile. Toate formalitățile au fost făcute în august 2016… Iacă a venit toamna și nu am mai avut ce încasa. 1.000 – 2.000 de lei s-au încasat doar, pentru că, în rest, am avut grupuri de elevi de la școli speciale și am dispus să nu fie taxați. Cheltuielile de capital sunt investiții: a trebuit să facem un gard înalt la patinoar – care este folosit vara ca teren de tenis”, explică primarul Niculiță Mang, fără să lămurească de ce, dacă terenurile au fost recepționate la finalul anului 2015, s-au decis să le închirieze abia când, iaca!, a venit toamna lui 2016…

Tot în prognoza beneficiarului se stipulează că, în primul an, baza de agrement va asigura patru noi locuri de muncă. Acestea au fost ocupate abia în luna iulie a anului 2016, iar pentru remunerația angajaților, primăria a cheltuit 1.761 lei lunar – altă ciudățenie, pentru că înseamnă că fiecare dintre cei 4 angajați are un salariu lunar de puțin peste 440 de lei. „Este o responsabilă și trei oameni pe care îi folosim, o trebuit să le dăm minimul”, a mai declarat primarul Mang, care spune că veniturile angajaților vor crește din acest an. 

Una peste alta, primarul comunei este foarte mulțumit de implementarea acestui proiect și susține că numai oamenii de rea credință ar putea fi nemulțumiți de condițiile oferite turiștilor. „Prin tot ceea ce e, numai unul de rea credință poate spune că nu are ce face acolo. Este totul finalizat și poate fi folosit. Am fost și verificați de cei care ne-au finanțat, dar e greu să avem o monitorizare a turiștilor, asta e o problemă”, a mai declarat primarul Niculiță Mang pentru Hunedoara Liberă. 

Cum lesne se poate observa, este o prăpastie mare între optimismul și aroganța afișate de primar și situația reală. Fericit nevoie mare că europenii au plătit milioane de lei pentru Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona de interes turistic Râușor, primarul a așteptat 8 luni până să miște un deget pentru valorificarea investiției.

Ar mai merita ceva spus, și nu pentru a-i lua apărarea primarului Niculiță Mang, ci pentru a semnala o problemă cu care se confruntă multe unități administrativ-teritoriale.

Atunci când aplică pentru finanțarea unui proiect din fonduri europene, beneficiarul se străduiește să obțină un punctaj cât mai mare, fiind astfel obligat să-și asume indicatori de performanță foarte îndrăzneți. Spre exemplu, pentru că s-a angajat să atragă venituri de peste 3 miliarde de lei vechi încă din primul an de funcționare, proiectul primăriei Râu de Mori a primit punctele necesare pentru acceptarea finanțării. Dacă proiectul ar fi fost respins, primarul Mang era considerat vinovat, nu-i așa?

Oare de ce nu au nicio răspundere organismele de implementare și de control care acceptă și încurajează aceste situații? Banii au fost alocați după ce comisii peste comisii au avizat favorabil proiectul. Dacă investiția de la Râu de Mori nu-și va atinge obligațiile asumate prin contractul de finanțare, banii vor trebui dați înapoi din bugetul local, iar atunci situația va deveni cu-adevărat dramatică pentru locuitorii comunei hunedorene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus