Astăzi, 30 octombrie, se împlinesc 43 de ani de la dezastrul de la Certej, în Hunedoara, o catastrofă despre care se mai vorbeşte rareori, dar în care zeci de familii au fost ucise în timp ce dormeau în casele lor. 

În zori de zi, cu puţin înainte de ora 5:00, digul de la barajul de steril al exploatării miniere Certej s-a rupt. În numai câteva minute, cianura a ras de pe faţa pâmântului şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente, un cămin de 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării. În presa vremii, a apărut informaţia că dezastrul a avut ca rezultat doar şapte victime. Apoi, autorităţile au raportat 48 de morţi. Cei care au supravieţuit tragediei spun că, de fapt, între 180-200 de persoane, între care familii întregi, şi-au pierdut viaţa. 

cert4

La 43 de ani de la tragedia de la Certej (30 octombrie 1971), nimeni nu a fost găsit vinovat. Concluzia autorităţilor comuniste a fost că „ruperea digului iazului de decantare s-a datorat acţiunii concurente a unor factori imprevizibili, urmare a unor fenomene geomecanice şi hidrofizice subacvatice, neelucidate încă integral de ştiinţă şi tehnică”.iaţa în fatidica zi de 30 octombrie 1971. Cianura le-a ars feţele, mulţi nu au mai putut fi recunoscuţi şi au fost îngropaţi ca necunoscuţi.

Concluzia apare în raportul procurorului general al Republicii Socialiste România din 4 decembrie 1972. Raportul este însoţit de o notă – prezentată de militiaspirituala.ro – purtând semnătura “de la tov. Ion Dincă”, zis şi Ion Teleagă.

Regizorul şi scenaristul George Adamescu a realizat anul trecut un film documentar în care mai mulţi martori ai accidentului de la Certej povestesc cum i-au salvat pe cei suprinşi de valul de cianură.

Cei intervievaţi vorbesc de cadavre fără haine şi despre cum s-au luptat să îi scoată pe supravieţuitori din smârcul cu cianură, spălându-le de nămolul care le intrase în gură.

“Era vineri dimineaţa, la ora 5:00, când am simţit că baraca se zguduia. Când am văzut că un mâl albui, ca smântâna, vine de pe deal. Vecinul, care era miner, venise din schimbul doi, şi-a luat lampa şi a ieşit afară şi atunci şi-a dat seama: “Să ştii că s-a rupt decantorul”, povesteşte unul dintre martorii tragediei.

cert1

“Atunci a distrus casa lui frate meu, în casa au murit 3, un băiat căsătorit de două luni, de 24 de ani, sora de 26 de ani şi un copil. Şi una a scăpat. Am auzit-o pe ea ţipând, vino că la noi s-a băgat o maşină în casă. Dar jumătate de casă nu mai era, suflul acela puternic a tăiat-o, aşa cum ai tăia-o cu drujba. Nu a mai fost nimic, nici cărămidă, nimic”, povesteşte Ioan Chirlă, unul dintre martorii evenimentului, în filmul documentar realizat de regizorul George Adamescu.

cert2

43 de ani mai târziu: Stadiul proiectului actual de la Certej

Cât priveşte actualul proiect de la Certej, unde este unul dintre cele mai mari zăcăminte aurifere din România, începerea exploatării aurului, pe bază de cianuri, este tot mai aproape. Deva Gold SA, companie în care canadienii de la Eldorado Gold deţin 80%, a început, în zona carierei Coranda, execuţia unor lucrări pe şantierul unde se va afla iazul de decantare a sterilului rezultat din procesul de obţinere a aurului.

foto1-drum-11-access-road-construction-near-certej-852-568-c1-c-

Un control efectuat săptămâna trecută de către comisarii Gărzii de Mediu în zona perimetrului minier Certej a constatat că Deva Gold a început lucrările pe prima platforma industrială a proiectului de la Certej.

Comisarii au ajuns la concluzia că pe şantier au fost efectuate circa 6% din totalul lucrărilor prevăzute în cadrul obiectivului “Organizare de şantier – iazuri de decantare steril de flotaţie şi iaz de decantare steril de cianuraţie”, potrivit Gărzii Naţionale de Mediu.

Astfel, pe şantier s-au realizat lucrări de curaţare a stratului de vegetaţie pe o suprafaţă de 8 hectare, lucrări de terasamente, precum şi lucrări la şanţuri de scurgere a apelor pluviale pe o lungime de 1.700 de metri. În plus, acolo se execută şi drumuri industriale de acces în interiorul platformei.

“Cu ocazia verificărilor, s-a constatat că Deva Gold SA (…) deţine Acordul de mediu nr 8 revizuit la data de 28.11.2013, emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, necesar în vederea derulării proiectului”, a anunţat săptămâna trecută Garda Naţională de Mediu.

Controlul Gărzii de Mediu a venit după ce organizaţia Mining Watch a reclamat că zeci de utilaje ale Deva Gold desfăşoară lucrări de construire la prima platforma industrială a proiectului minier, ONG-ul acuzând că activităţile nu ar avea autorizaţie de construcţie.

“Impertinenţa Deva Gold SA de a începe un proiect minier fără autorizaţiile de construire necesare este întrecută doar de lipsa vigilenţei instituţiilor responsabile cu sancţionarea acestor fapte ilegale”, acuza în urmă cu câteva zile Mining Watch România.  În schimb, comisarii Gărzii de Mediu spun că, pentru lucrările de pe şantier, Deva Gold “deţine autorizaţia de construire nr 10/16.09.2014”.

De asemenea, Mining Watch acuză că, în cazul actualului proiect de la Certej, „nu există nicio prevedere concretă cu privire la garanţiile privind refacerea mediului în cazul unui accident”.

foto-2-drum-08-access-road-construction-near-certej-852-568-c1-c

Canadienii au nevoie de “autorizaţie integrată de mediu” pentru a începe exploatarea aurului

Garda Naţională de Mediu a ţinut să precizeze că pentru începerea activităţii propriu-zise de exploatare a aurului la Certej, compania Deva Gold mai are nevoie de “autorizaţie integrată de mediu”.

„Precizăm că, la data controlului, societatea Deva Gold SA nu desfăşura lucrări de exploatare în perimetrul Certej şi nici în alt perimetru deţinut. Începerea activităţii de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej se va face numai după obţinerea Autorizaţiei Integrate de Mediu”, se arată într-un comunicat al Gărzii Naţionale de Mediu.

Gândul.info

Un răspuns

  1. udreapisatul@yahoo.com' cumatrul Udrea spune:

    Erotic articolul. Misto poza cu cadavrele. Vrem si color sa vedem mustele si viermii.

Lasă un răspuns către cumatrul Udrea Anulează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus