Direcția Națională Anticorupție a ajuns să se numere printre instituțiile în care românii au cea mai mare încredere.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, se află, de asemenea, în topul încrederii acordate de către români unor personalități ale vieții publice. Recent, ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat că o va propune pe Kovesi pentru un nou mandat în fruntea DNA. 

Direcția Națională Anticorupție este o structură complexă. Procurorii direcției sunt sprijiniți în activitatea de urmărire penală de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și de specialiști cu înaltă calificare în domeniile economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii. Aceștia își desfășoară activitatea în cadrul unor echipe operative complexe, sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului, pentru a spori eficiența și calitatea anchetelor penale.

Funcția de procuror, ofițer de poliție judiciară sau specialist în cadrul DNA este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

DNA desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție, asimilate și în legătură directă cu acestea. Modificările succesive ale legislației au vizat ca această structură specializată să se ocupe numai de combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu. De asemenea, DNA investighează infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene precum și anumite categorii de infracțiuni grave de criminalitate economico-financiară. 

Care sunt categoriile de infracțiuni aflate în competența DNA

  • Infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite;
  • Infracțiuni asimilate celor de corupție: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritata a administrației publice locale este acționar, comisă inclusiv în cadrul acțiunii de executare silită, reorganizare sau lichidare judiciară; acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare; utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; folosirea unei funcții de conducere într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei personae juridice fără scop patrimonial, pentru a obține foloase necuvenite etc.;
  • Infracțiuni în legătură direct cu infracțiunile de corupție: tăinuirea bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ș.a. 

Ce înseamnă infracțiuni de corupție mare și medie 

Legea stabilește trei criterii pentru corupția mare și medie

  • valoarea mitei sau a foloaselor necuvenite este mai mare de 10.000 euro
  • prejudiciul cauzat este mai mare de 200.000 de euro
  • infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar fi: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, procurori și judecători, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți naționale. 

Lista completă: deputați; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilierii județeni; prefecții și subprefecții; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocații; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare; lichidatorii judiciari; executorii Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului. 

Ce înseamnă infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene 

Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene, indiferent de valoarea pagubei:

  • Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene ori diminuarea ilegală a resurselor din bugetul Comunității Europene,
  • Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene.

Ce înseamnă infracțiuni de macrocriminalitate economic-financiară

  • Înșelăciune,
  • Formele abuzului în serviciu (abuz în serviciu contra intereselor publice, contra intereselor persoanelor)
  • Anumite infracțiuni prevăzute în Codul Vamal
  • Infracțiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. 

Sursele de informații ale DNA

În activitatea curentă a Direcției Naționale Anticorupție, cele mai frecvente modalități prin care procurorii iau cunoștință despre comiterea infracțiunilor pentru care sunt competenți a efectua acte de urmărire penală, sunt:

Sesizări din partea cetățenilor și a persoanelor juridice:

  • Plângerea– situația în care o persoană încunoștințează DNA, cu privire la o vătămare care i s-a cauzat printr-o infracțiune de competența acestei direcții;
  • Denunțul– situația în care o persoană, care deține informații despre săvârșirea unor infracțiuni de corupție, le comunică DNA;
  • Autodenunțul– situația în care o persoană care a săvârșit o infracțiune de corupție dorește să beneficieze de circumstanțe de atenuare sau de exonerare a răspunderii penale, în condițiile legii, anunță autoritățile judiciare despre comiterea infracțiunii, înainte ca acestea din urmă să fi aflat din alte surse.

Sesizări din partea autorităților și instituțiilor publice:

  • Sesizări primite de la autoritățile cu atribuții de control, cum ar fi Garda Financiară, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Departamentul de Lupta Anti-fraudă;
  • Sesizări primite de la organele de poliție;
  • Sesizări primite de la alte parchete;
  • Sesizări și informări primite de la serviciile specializate în culegerea de informații.

Sesizări din oficiu – ca urmare a datelor/informațiilor obținute de procurori în activitatea curentă sau ca urmare a materialelor publicate în mass media. 

Sursa: www.pna.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus