Județul Hunedoara este cel mai urbanizat din țară, având 14 orașe și municipii. În schimb, în județ sunt 55 de comune, iar în 33 dintre acestea au domiciliul mai puțin de 2.000 de locuitori.

Mai puţin de un sfert din populaţia judeţului locuieşte, la ora actuală, în mediul rural. Conjudeţenii noştri din mediul rural trăiesc în condiţii mult mai precare decât sătenii din majoritatea statelor din UE: doar puțin peste o treime dintre locuinţe au apă şi baie (toalete şi căzi) în casă, iar un procent de trei la sută dintre gospodării beneficiază de termoficare sau centrală termică. În mediul rural există în jur de 49.000 de gospodării, din care 75 la sută sunt locuinţe permanente, celelalte fiind sezoniere. Peste 96 la sută din aceste gospodării situate în mediul rural sunt proprietate privată. Dacă în 1930, în judeţul Hunedoara, două treimi din populaţie trăia la ţară, 77 de ani mai târziu doar un sfert dintre locuitori au ales să stea în mediul rural. Efectele industrializării masive din judeţ din anii ´50 – ´60 au făcut ca încet – încet la ţară să locuiască în proporţie de 70 – 80 la sută persoane trecute de 50 de ani. Pe de altă parte, în cele 55 de comune existente în judeţ sunt peste 200 de unităţi teritorial -administrative care au sub o sută de locuitori, iar în patru dintre ele nu mai stă nimeni de multă vreme.
În mediul rural locuiesc aproximativ 116.000 de persoane, adică circa 23 la sută din populaţia judeţului, iar locuinţele permanente (adică gospodăriile în care există cel puţin o persoană ce stă tot timpul acolo) sunt în jur de 39.500, astfel că o gospodărie de la ţară este formată din circa trei membri. Pe de altă parte, unui locuitor din mediul rural îi revin aproximativ 16 metri pătraţi de spaţiu de locuit, cu unul mai mult decât în mediul urban din judeţ şi cu patru în plus faţă de media pe ţară.
Dacă în privinţa spaţiului de locuit hunedorenii de la ţară nu se pot plânge, în schimb situaţia se schimbă când vine vorba despre condiţiile de trai. Practic, mulţi dintre săteni trăiesc în case care nu au minimul necesar unei vieţi precum a persoanelor din mediul rural din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Astfel, conform datelor ultimului recensământ, doar o casă din trei are apă curentă. Toaleta în casă şi cada sau duşul propriu există doar în circa 30 la sută din casele de la ţară. Nici la capitolul canalizare gospodăriile din satele hunedorene nu stau mai bine şi în acest caz procentul de case racordate la sistem sau cu sistem propriu se duce înspre 50 la sută. Pe de altă parte, ţăranii din judeţ preferă sobele în locul centralelor termice sau a termoficării: doar un procent de trei la sută din numărul locuinţelor existente în mediul rural având astfel de dotări. De asemenea, un sfert dintre case nu au bucătăria situată în locuinţă.
Singurul lucru care îi apropie pe sătenii din judeţul Hunedoara de normele UE este electrificarea în proporţie de peste 98 la sută a locuinţelor. În judeţ, mai există câteva zeci de gospodării care nu au curent în case. Localităţile rămase neelectrificate sunt situate în zone greu accesibile, de munte. În plus, între gospodăriile locuite sunt distanţe foarte mari, iar costurile pentru introducerea curentului electric sunt enorme.

Probleme sunt și cu asistența medicală în zonele mai izolate. Situaţia este mai proastă când vine vorba despre serviciile stomatologice. Medicii stomatologi nu se înghesuie să îşi ofere serviciile locuitorilor din mediul rural.
În mediul rural din judeţ există şi aproximativ zece mii de locuinţe sezoniere. Acestea au fost fie moştenite, fie cumpărate de persoane care se retrag o parte din an la ţară. Totuşi, viaţa la ţară nu pare să îi atragă nici măcar pe cei care au venituri mici şi trăiesc în oraşe, mai ales la periferii, în locuinţe insalubre. În plus, nici pensionarii nu sunt prea încântaţi să se mute la ţară. Pe de altă parte, oamenii reclamă şi lipsa mijloacelor de transport către localităţile rurale şi drumurile proaste. Totuşi, aceste probleme nu sunt întâlnite în comunele care sunt aşezate pe traseul celor şapte drumuri naţionale care străbat judeţul Hunedoara sau a unor drumuri judeţene. Neajunsurile apar în zonele greu accesibile. În plus, în judeţ există circa 1.400 de kilometri drumuri comunale. Lipsa banilor la bugetele locale face practic imposibilă reabilitarea lor, iar banii de la Consiliul Judeţean nu au fost niciodată suficienţi pentru repararea arterelor circulate şi situate în zonele urbane.

Forţa de muncă din satele hunedorene este îmbătrânită. Astăzi, în agricultură muncesc în jur de 3.000 de persoane. Pe de altă parte, în mai bine de jumătate dintre gospodăriile din mediul rural se practică agricultura de subzistenţă. Practic, cei mai mulţi locuitori ai satelor hunedorene sunt pensionari din agricultură, care au pensii mici şi posibilităţi reduse pentru practicarea unei agriculturi moderne. În județ au fost atrase fonduri europene, există subvenții ce se primesc de la UE, dar satul hunedorean este departe de tot ceea ce înseamnă agricultura precum cea din Uniunea Europeană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus