Un cutremur major în România ar avea urmări extrem de grave, arată un document al IGSU, intitulat “Concepția națională de răspuns post seism” și elaborat la finalul anului 2021.

 

În cazul unui cutremur major în România, cu intensitate similară celui din Turcia, peste 350.000 de clădiri rezidențiale ar fi grav avariate.

De asemenea, numărul de persoane grav rănite sau decedate va depăși 45.000, mai arată scenariul realizat de specialiști.

Un alt document citat de Digi24, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru un cutremur major.

Ce se întâmplă în primele 72 de ore în România, în cazul unui cutremur major

ISGU a analizat cele mai mari riscuri asupra sistemului național de management al situațiilor de urgență.

Astfel, în primele 72 de ore de la producerea cutremurului, sunt așteptate:

  • Blocaj instituțional în primele 4-6 ore.
  • Deteriorarea parțială sau totală a legăturilor de comunicații.
  • Crearea de blocaje/ambuteiaje (și/sau distrugerea căilor de comunicații) pe căile de comunicații rutiere. Sincope în ceea ce privește traficul feroviar, terestru și aerian.
  • Executarea greoaie a cercetării zonelor/raioanelor afectate.
  • Numărul foarte mare de apeluri în Sistemul național Unic de Apeluri de Urgență – 112, ceea ce poate determina blocarea sistemului sau, după caz, crearea unor liste de așteptare.
  • Apariția primelor simptome de panică individuală / colectivă în rândul populației.
  • Dispersarea în primă fază a forțelor și mijloacelor la dispoziție, ca urmare a tendinței de asigurare a răspunsului la solicitarea primită prin 112.
  • Depășirea timpului de prezentare (sau neprezentarea) la unități a personalului MAI, MS, MApN etc ca urmare a necesității punerii la adăpost a familiei și dificultăților de deplasare pe drumuri, îndeosebi în zone urbane.
  • Dificultăți în colectarea datelor și informațiilor din teren și centralizarea acestora la nivel județean și național.
  • Dificultăți în accesarea bazelor de date medicale sau de altă natură. Apariția altor situații de urgență ca urmare a producerii seismului (incendii, explozii, avarii etc) Apariția altor situații de urgență la nivel local, județean, național care nu suntg determinate de producerea seismului.
  • Inexistența sau, după caz, insuficiența mijloacelor tehnice/materiale necesare efecturrii acțiunii de căutare-salvare.
  • Prelucrarea sau acumularea unei cantități mari de informații, concomitent cu asigurarea informării opiniei publice cu privire la evoluția situației operative.
  • Dificultăți în utilizarea stocurilor de subzistență (alimente, apă, medicamente, carburanți, pături, corturi, etc) generate de procedurile de accesare.
  • Dificultăți în gestionarea voluntarilor și a relațiilor cu organizațiile neguvernamentale.
  • Dificultăți în gestionarea sprijinului internațional.

Cele mai afectate zone

Cel mai mult ar avea de suferit capitala București, dar cel puțin la fel de tare vor fi afectate județele Buzău, Prahova și Galați.

Potrivit datelor, o mare parte din județul Alba se află într-o zonă sigură în caz de seism puternic.

De asemenea, potrivit istoricului seismografic, printre cele mai sigure județe din țară în caz de cutremur puternic se află Timiș, Caraș Severin, Satu Mare, Constanța, precum și granița dintre județele Suceava și Maramureș. Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse între Oradea, Cluj, Deva și Bistrița.

O altă zonă sigură în caz de seism major se află între județele Sibiu și Brașov, care sunt încadrate la risc seismic mediu. De asemenea, printre județele cu risc mediu se mai numără Mureș, Neamț și Suceava.

De cealaltă parte, din perspectiva clădirilor care ar putea fi grav avariate în urma unui cutremur, județul Buzău ar fi cel mai grav afectat, cu peste 40.000 de clădiri afectate.

El este urmat de Prahova (39.000), Galați (37.000), București (33.500) și Vrancea (33.000). Datele de mai sus corespund estimării de la finele anului 2021, însă în ianuarie 2022 un audit al Curții de Conturi indica faptul că situația e mult mai gravă decât ar putea s-o indice documentul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Spre exemplu, “echipa de auditori a constatat însă că nu există o inventariere și o evidență a tuturor clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București”.

Mai mult, spun auditorii Curții de Conturi citați de Digi, la nivelul Municipiului București, “politica de dezvoltare locală se realizează în baza Planului de Urbanism General (PUG) elaborat în perioada 1998 – 2000, care nu mai corespunde din punct de vedere tehnic și juridic realității.

PUG trebuie actualizat o dată la 10 ani”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus