Instanța a decis pe fond că strategia și planul de dezvoltare pentru județul Hunedoara trebuie plătite, deși firma europarlamentarului Dragoș Pîslaru nu a finalizat documentele la timp

 

Citește și:

Celebra firmă a europarlamentarului PLUS Dragos Pîslaru a făcut afaceri și cu Consiliul Județean Hunedoara!

CJ Hunedoara trebuie să plătească peste 116.000 de lei pentru strategia și planul de dezvoltare pentru județul Hunedoara.

Despre ce este vorba?

Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Hunedoara, în 13 noiembrie 2015, Consiliul Județean Hunedoara (condus la acea vreme de liberalul Adrian David) i-a atribuit consultantului SC GEA STRATEGY & CONSULTING SAprin achiziție directă, pentru suma de 116.099,95 lei cu TVA inclus, contractul pentru elaborarea Strategiei și a Planului de dezvoltare regională 2014 – 2020, județul Hunedoara

În 8 ianuarie 2016 a fost semnat un act adițional la contract, prin care firma se obliga să finalizeze documentele în 19 februarie, lucru care nu s-a întâmplat.

Parte din Strategia și Planul de dezvoltare regională 2014 – 2020 au fost predate CJ Hunedoara în 11 mai 2016, iar ultima parte în 10 noiembrie 2016.

Între timp, se schimbase și conducerea Consiliului Județean. Ultima parte a documentelor a fost predată de firma lui Dragoș Pîslaru de administrația condusă de pesedistul Laurențiu Nistor. Conducerea CJ s-a schimbat iar,  pesedistul Mircea Bobora a recepționat documentele și le-a supus spre aprobare consilierilor județeni, dar a refuzat să plătească documentele care au ajuns la Consiliului Județean cu o întârziere de zece luni față de obligațiile scrise în contract. Prin Hotărârea Consiliului Județean Hunedoara nr. 131 din 2017, produsul livrat de SC GEA STRATEGY & CONSULTING SA devine Planul de dezvoltare regională 2014 – 2020, județul Hunedoara

Între timp, GEA STRATEGY & CONSULTING își schimbă numele în SC CIVITTA STRATEGY & CONSULTING. Consiliul Județean Hunedoara a refuzat în continuare să plătească, iar firma s-a adresat instanței.

Judecătoria Deva a decis că autoritățile județene sunt bune de plată:

 „Admite cererea pentru emiterea ordonanţei de plată formulată de creditorul SC CIVITTA STRATEGY & CONSULTING SA, în contradictoriu cu debitorul UAT JUDEŢUL HUNEDOARA şi, în consecinţă: Obligă debitorul să plătească creditorului, în termen de 30 zile de la data comunicării prezentei ordonanţe, suma de 111.605,77 lei, reprezentând contravaloarea facturilor nr. GEA10000677/04.11.2016 şi nr. GEA10000889/14.08.2018, emise în temeiul contractului de prestări servicii nr. 14752/13.11.2015 încheiat între părţi. Obligă debitorul să plătească creditorului, în termen de 30 zile de la data comunicării prezentei ordonanţe, suma de 4.016,31 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate asupra debitului principal restant, pentru perioada 03.01.2017 – 28.12.2018, precum şi penalităţi de întârziere de 0,02% în continuare până la data achitării integrale a debitului. Obligă debitorul să plătească creditorului suma de 3.031,96 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Executorie. Cu drept la cerere în anulare pentru debitor, în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea în anulare se depune la Judecătoria Deva. Pronunţată la data de 11.06.2019, soluţia fiind pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre  1158/2019  11.06.2019”.

Decizia instanței nu este definitivă.

Consiliul Județean anunță însă că va formula cerere în anulare împotriva ordonanței de plată dispusă de instanță.

_____

Așadar, Consiliul Județean Hunedoara a intrat în compania selectă a autorităților statului care au încheiat contracte de consultanță cu celebra firmă SC GEA STRATEGY & CONSULTING SA.

Să vedem ce conține, printre altele, documentul care are 313 pagini. Hunedoara Liberă a spicuit pentru dumneavoastră câteva fraze din strategia și planul de dezvoltare pentru județ:

„Acest document va fundamenta mecanismul de coordonare care va asigura întărirea sinergiilor dintre proiectele de dezvoltare”.

Pe 3 pagini, consultantul ne prezintă „Surse de date și actori consultați în procesul de elaborare”.

„Mai mult, municipiul Deva este considerat unul dintre cei 13 poli de dezvoltare la nivel national, iar prin facilitarea conexiunilor acestuia cu teritoriul european se urmărește dezvoltarea economiei locale și coagularea unei zone urbane funcţionale care să asigure o ofertă atractivă de locuri de muncă, oportunităţi legate de educaţie şi de servicii”.

„În cazul localităților din mediul urban, mărimea demografică redusă ridică problema capacității acestora de a tracta economia județeană și de a crea o rețea policentrică suficient de puternică pentru a sprijini dezvoltarea teritoriului. În cazul orașelor foarte mici (sub 10.000 de locuitori) și a comunelor cu mai puțin de 2.000 de locuitori, mărimea demografică redusă se reflectă în bugete locale restrânse și o capacitate administrativă redusă a autorităților publice locale, respectiv în sustenabitate financiară fragilă și resurse insuficiente pentru a investi în proiecte de dezvoltare”.

„(…) Chiar dacă în județul Hunedoara s-a înregistrat o creștere semnificativă a nivelului de trai, această creștere a cunoscut o rată mai scăzută comparativ cu cea la nivel național și la nivel regional”.

 „În ceea ce privește serviciile, la nivelul județului Hunedoara prevalează serviciile mai puțin intensive în cunoaștere, respectiv cu valoare adăugată scăzută (92% din CA înregistrată în sectorul serviciilor)”.

„Astfel, identitatea turistică a judeţului trebuie construită pornind de la obiectivele existente și vizibile cum ar fi Geoparcul Dinozaurilor, cetăţile romane şi dacice, castelul Huniazilor sau staţiunea Geoagiu Băi, în paralel cu promovarea zonelor identitare care compun judeţul: Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor, Valea Mureşului, Ţara Zarandului, Zona Orăştie, Sistemul urban Deva-Hunedoara-Simeri-Călan şi Valea Jiului”.

„Lipsa în aproximativ 90% din institutiile publice a masurilor de automatizare a furnizarii energiei pentru incalzire in functie de programul de functionare al insitittiei si de parametrii de conform interior”;

„Decăderea staţiunii balneo-climaterice Vaţa de Sus.”

„Promovarea insuficientă a resurselor turistice la nivel judeţean. Nu există o pagină web în care să fie cumulate şi promovate toate obiectivele judeţului. Cel mai mare vizibilitate o are o pagină de Facebook „Enjoy Hunedoara” car a reuşit să adune peste 170.000 de aprecieri.”

„Brandurile turistice reprezentative pentru judeţ devin din ce în ce mai vizibile în mediul online prin realizarea unor videoclipuri de promovare (ex. Geoparcul Dinozaurilor sau castelul Huniazilor)”.

„Pentru că, deși greu încercat, județul Hunedoara nu își neagă trecutul, ci se reinventează, căutând permanent cele mai bune soluții pentru dezvoltarea societății și economiei hunedorene.”

„Astfel, în anul 2035 județul Hunedoara este un județ performant, cu o bază economică stabilă, cu o comunitate consolidată și cu o identitate puternică, recunoscută național și internațional, bazată pe mixul unic de resurse de patrimoniu cultural și natural”

N.red.: Hunedoara Liberă nu a corectat textul. 

Un răspuns

  1. paci cum, e corupt, are afaceri cu statul si nu e din PSD ???!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus