Tribunalul București a amânat pentru data de 9 ianuarie judecarea contestației lui Mircia Muntean privind dosarul în care a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare.

Tribunalul București a amânat pentru data de 9 ianuarie judecarea contestației lui Mircia Muntean privind dosarul în care a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare.

Dosarul a ajuns întâi la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă și-a declinat competența în acest caz către Tribunalul București.

Mircia Muntean a fost condamnat definitiv în septembrie 2013 de Înalta Curte de Casație și Justiție la patru ani de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de 6 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacții ilegale de terenuri cu un traficant de mașini de lux. Instanța supremă a admis acțiunea civilă formulată de statul român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și i-a obligat pe Mircia Muntean și Iosif Claudiu Man (în calitate de moștenitor al inculpatului Iosif Man — decedat) la plata sumei de 333.743 USD sau echivalentul în lei, la care se adaugă dobânda de referință a BNR, calculată de la data de 25 martie 1999 până la data plății integrale.

În ianuarie 2004, primarul de atunci al municipiului Deva, Mircia Muntean, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sub acuzația de abuz în serviciu în dauna intereselor publice.

Mircia Muntean era acuzat că a efectuat o tranzacție ilicită cu un teren aflat la marginea municipiului Deva, despre care procurorii susțineau că se afla în proprietatea publică a statului și nu putea face obiectul unei dispoziții a primarului.

Beneficiar a fost Iosif Man, zis Puiu, care între timp a decedat, un controversat om de afaceri din Deva, anchetat de procurori pentru trafic cu mașini de lux furate din străinătate.

„Inculpatul Mircia Muntean, uzând de calitatea sa de primar al municipiului Deva și de președinte al comisiei locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, cu concursul învinuitului Man Iosif, i-a împroprietărit pe acesta și numiții Panduru Carol și Pop Aurel cu un teren în suprafață de 5.838 metri pătrați situat în Deva, în zona gării. Terenul a fost trecut în proprietatea publică a statului român prin Decretul de expropriere pentru cauză de utilitate publică nr. 113 din 24.03.1982 și se afla în administrarea Ministerului Apărării Naționale”, susțineau procurorii.

Potrivit Parchetului General, Mircia Muntean a aprobat inițial cererile depuse de Iosif Man, Panduru Carol și Pop Aurel pentru a fi împroprietăriți în calitate de revoluționari, cu suprafețe în zona Bejan.

Ulterior, Mircia Muntean a formulat, în anul 1999, o acțiune în justiție prin care solicita anularea titlurilor de proprietate, iar în cursul procesului ar fi încheiat o tranzacție prin care ceda celor trei revoluționari un teren de 5.838 de metri pătrați, situat în zona gării și care se afla în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

În opinia Parchetului, acest teren se afla în proprietatea publică a statului, motiv pentru care nu putea face obiectul unei dispoziții a primarului.

Noii proprietari ai terenului, prin Iosif Man, în calitate de împuternicit, au vândut o parte din suprafață companiei Shell, pentru construirea unei stații de carburanți.

El a fost condamnat în baza art. 248/1 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.2 rap. la art. 76 alin. 2 Cod penal, adică:

Art. 248: Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art, 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 145: Prin termenul „public” se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

Judecătorii au considerat că Mircia Muntean nu trebuie să meargă la închisoare, acordându-i circumstanțe atenuante.

Mai apoi, Curtea Constituțională a României a considerat că sintagma „îndeplinește în mod defectuos” este constituțională în măsura în care prin aceasta se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”. Tocmai acesta este motivul pentru care Mircia Muntean s-a adresat instanței, invocând art.598 din Noul Cod de Procedură Penală, literele c) și d):

  1. c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
  2. d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Muntean a fost condamnat în 10 iunie 2016, pe fond, la 2 ani de închisoare cu executare pentru conducerea unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice, la care se adaugă și cei 4 ani cu suspendare, având de executat în total 6 ani de închisoare. Apelul nu se poate judeca până nu dă o decizie la contestația lui Muntean.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus