Berbec, Taur, Gemeni... Poate v-aţi întrebat vreodată de ce au fost alese tocmai aceste simboluri zodiacale şi nu altele. Rândurile de faţă sunt o încercare de a contura o imagine cât mai clară, fără pretenţia de a fi completă, cu privire la originea şi evoluţia în timp a unor elemente de bază în astrologie, şi anume semnele natale, adică zodiile în care suntem încadraţi încă de la naştere.

Zodia natală sau semnul natal e dat de constelaţia prin dreptul căreia trece Soarele în momentul naşterii noastre. Se pot afla multe lucruri despre o persoană pe baza cunoaşterii zodiei natale, dar informaţiile astfel obţinute sunt tendinţe generale, care necesită o particularizare prin studierea altor aspecte, precum ascendentul, repartizarea planetelor în case, aspectele dintre planete şi multe altele. Până la urmă, fiecare dintre noi este o lume în sine şi e uşor de înţeles de ce filosofii spuneau despre oameni că sunt un microcosmos, o reproducere la scară mică a macrocosmosului.

Denumirile sunt inspirate de formele unor constelaţii

Numele fiecărei zodii e dat de forma aparentă a constelaţiei prin dreptul căreia pare să treacă Soarele la un moment dat. După cum se ştie, o constelaţie e o grupare de stele, care, unite printr- o linie imaginară, seamănă cu o fiinţă, un animal, un zeu sau un obiect. Majoritatea constelaţiilor vizibile din emisfera nordică au denumiri ce datează din antichitate. Cele vizibile din emisfera sudică au primit de numiri, în scop de cartografiere şi orientare, de la navigatori, exploratori şi astronomi.

În astronomia modernă, termenul de constelaţie se referă la o porţiune precisă din sfera cerească, exact delimitată. Poziţia stelelor din constelaţii nu e fixă, se schimbă la câteva mii de ani. Sistemul de con- stelaţii pe care îl folosim în prezent se bazează pe lucrările celebrului astrolog şi astronom grec din Alexandria, Ptolemeu. Aşa cum se poate observa cu uşurinţă, astrologia operează cu date precise oferite de astronomie – de altfel, în vechime astrologii erau şi astronomi competenţi -, nu există o delimitare între cele două ramuri ale ştiinţei observării bolţii cereşti.

Încă din vremurile primitive ale omenirii s-au făcut asocieri între schimbările climatice sau cele din comportamentul oamenilor şi poziţia stelelor pe bolta cerească. În acest fel, s-a ajuns la stabilirea unor repere care au devenit tot mai complexe, adaptân-du- se din mers la evoluţia civilizaţiei în ansamblu. Aceasta e una dintre componentele astrologiei. Cea de-a doua este permeabilitatea noastră la influnţele incontestabile care vin către noi din ceea ce numim planul spiritual, în fond un alt nivel de percepţie

Sursa: libertatea.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus