Risc de abandon şcolar, indisciplină, performanţe şcolare scăzute, deviaţii de comportament.

11.496 preşcolari şi elevi din cei 99.395 înscrişi în anul şcolar 2014-2015 trăiesc drama separării de cel puţin unul dintre părinţi, din cauza emigraţiei, conform datelor colectate de echipa Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) Iaşi. Mulţi dintre aceşti copii şi tineri au rămas în grija unuia dintre părinţi, a rudelor sau, în unele situaţii, sunt singuri ori sunt nevoiţi să-şi îngrijească fraţii mai mici. Deşi, situaţia materială a familiei creşte, de multe ori, datorită serviciului într-o altă ţară, iar copiii au posibilitatea de a călători în afara graniţelor, cunoscând o altă cultură, reversul medaliei este îngrijorător.

copil-plange-2Schimbul de roluri cu care se confruntă astfel de familii determină consecinţe psihologice grave pentru copii şi adolescenţi.

„Privarea de afecţiunea şi supravegherea părintească îi face pe aceşti copii să devină vulnerabili în plan afectiv-motivaţional, riscând să abandoneze şcoala, înregistrând numeroase absenţe, devenind indisciplinaţi, diminuându-şi performanţele la învăţătură, suferind deviaţii de comportament, ori fiind atraşi de alţi tineri să comită fapte indezirabile social”, se arată în argumentul „Studiului privind efectele migraţiei părinţilor plecaţi la muncă în străinătate asupra copiilor 2014-2015”, elaborat de CJAPP, în baza datelor colectate din şcolile judeţului în luna octombrie 2014.

„Fiecare copil reacţionează diferit, însă este foarte important modul în care părinţii gestionează plecarea, pregătind mai întâi membrii familiei pentru această schimbare şi apoi, încercând să răspundă nevoilor copiilor. În plus, capacitatea de adaptare a copilului joacă un rol esenţial în acest proces”, explică Elena Manuela Vlasie, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Iaşi şi membru al echipei de realizare a studiului amintit.

„Sunt şi situaţii grave, în care au existat tentative de suicid sau, chiar, suicid reuşit, iar acestea trag un semnal de alarmă în rândul specialiştilor şi nu numai, întrucât demonstrează că unele cazuri care par mai puţin importante pot evolua negativ”, a continuat Elena Manuela Vlasie.

Cifrele efectelor emigraţiei
Cei mai mulţi dintre aceştia sunt în clasele gimnaziale – peste 4.000, următorii fiind copiii din ciclul primar – peste 3.600, remarcându-se şi o distanţare mare la nivelul mediului rural – aproape 2.400 în clasele primare, respectiv 2.770 la gimnaziu. La polul opus sunt liceenii, 2.484 fiind din mediul urban, spre deosebire de 246 în cel rural. Aceeaşi distribuţie se păstrează la nivelul itemilor privind randamentul şcolar (42,52% din totalul problemelor generate de plecarea părinţilor), comunicarea defectuoasă (24,52% din totalul problemelor identificate), aspect aflat în dependenţă cu tulburarea de relaţionare (29,81% din numărul total al problemelor). Aceştia demonstrează, prin cifre, efectele pe care le are fenomenul de emigraţie asupra elevilor.

ziarulevenimentul.ro

foto: corvusdd.files.wordpress.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus