Autoritățile din județul Hunedoara insistă să arunce batista pe țambal în scandalul iscat în jurul lucrărilor de modernizare a DJ 705 A Costești – Sarmizegetusa Regia. Noi insistăm pentru aflarea adevărului

Drumul spre cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost modernizat printr-un proiect finanțat cu fonduri europene. Contractul de finanțare a fost încheiat în Vinerea mare dinaintea Paștelui din 2015, iar lucrarea a fost atribuită, în urma licitației, către SC Trans Construct SRL, societatea-vedetă din dosarul de corupție al fostului președinte al Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloț. Trebuie menționat și faptul că acest contract a fost câștigat la aproape 50% din valoare, adică la 4 milioane de euro (deși UE ar fi fost dispusă să plătească pentru acest drum 9 milioane de euro, conform contractului!).

Lucrările au început în luna august 2015, moment din care accesul spre Sarmizegetusa Regia a fost blocat cu o barieră „asistată” de doi paznici. În traducere liberă, drumul a fost închis circulației publice pe durata execuției lucrărilor de modernizare care s-au făcut departe de ochii curioșilor. În luna mai a anului 2016, înaintea alegerilor locale, în plină campanie electorală, conducerea liberală a CJ Hunedoara de la acea vreme a inaugurat drumul cu tăiere de panglică. Și pentru că tot era campanie electorală, social-democrații au arătat atunci că lucrările au fost efectuate într-un mod defectuos, ilustrând un comunicat de presă cu fotografii de la fața locului. Cei din PSD au numărat aproape 160 de petece în asfaltul proaspăt turnat, chiar înainte ca drumul să fie inaugurat.

foto 1 foto 2

Câteva luni mai târziu, în august 2016, o viitură puternică a rupt drumul și a afectat grav structura acestuia în câteva puncte esențiale. În acel moment, s-a putut observa cu ochiul liber că există posibilitatea ca lucrările să fi fost executate superficial. În teren, conducerea de la acea vreme a CJ Hunedoara a promis că va comanda o expertiză care să arate dacă lucrările de modernizare a drumului au respectat sau nu proiectul tehnic de execuție.

foto 3 foto 4

Mircea Bobora a aprins lumina. Din greșeală?

Expertiza promisă în vara anului trecut a fost realizată de un expert tehnic din Timișoara, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Lucaci. Documentul are 53 de pagini și conține un raport operativ, descrierea situației actuale a drumului, soluții de intervenție  și lucrări de consolidare. Documentul nu răspunde însă nici întrebărilor puse înainte de inaugurarea drumului, nici a celor născute după viitura din luna august. Cel mai important, documentul nu răspunde întrebărilor legate de calitatea lucrărilor executate și decontate până la ultimul leu de Consiliul Județean.

În schimb, pe data de 9 martie, o declarație a președintelui CJ Hunedoara era cât pe ce să treacă neobservată. Atunci, Mircea Bobora a explicat că investiția, așa cum este ea, are rezultate economice vizibile, dar a admis că lucrările nu s-au desfășurat cum ar fi fost firesc. „Faptul că sunt inadvertențe față de proiectul tehnic, spre exemplu există gabioane care au fost executate cu piatră de râu în loc de piatră concasată în carieră, are un efect economic în ceea ce înseamnă modul de gestionare a banilor, nu a efectului tehnic și întreținere a drumului”, a declarat președintele CJ Hunedoara.

Afirmația sa este extrem de importantă, prima de acest gen după episodul viiturilor, care face lumină într-un colț al anchetei jurnalistice, dar… naște alte întrebări. Înțelegem astfel, prin vocea autorizată a președintelui administrației județene, că lucrarea a fost executată cu inadvertențe față de proiectul tehnic, una dintre acestea fiind tocmai folosirea pietrei de râu în locul celei de carieră.

Garda de Mediu bagă mâna în foc pentru constructor

Încă din timpul execuției lucrărilor existau informații potrivit cărora firma care executa lucrarea folosea piatră din cursul de apă de pe Valea Albă pentru construcția sistemului rutier și amenajarea gabioanelor, deși în proiect era stipulat că va fi folosită piatră de carieră. Câțiva muncitori au și admis asta în luna octombrie, surprinși de reporterii Hunedoara Liberă încărcând gabioanele cu piatră de râu.

foto 5

Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina (PNGM-C) a sesizat mișcări suspecte în zonă, așa că s-a adresat Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Hunedoara cu privire la lucrările care se execută în aria naturală protejată. „Lucrările se desfășoară cu utilaje, în albia râului Grădiște. Acestea constau în extracția materialului din albia râului cu excavatorul și concasarea materialului pentru drum. Lucrările afectează habitatele naturale terestre și acvatice, depășesc zona de dezvoltare durabilă a parcului, intrând în zona de management durabil, zonă în care sunt interzise astfel de lucrări”, se arată în sesizarea făcută în 26.08.2015 de către Administrația PNGM-C.

foto 6 foto 7

După aproape două săptămâni de introspecție, reprezentanții Gărzii de Mediu Hunedoara, împreună cu reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) au efectuat un control în zona indicată în sesizarea formulată de Administrația Parcului Natural. În răspunsul transmis de Garda de Mediu, celor de la Administrația Parcului li se spune, pe românește, că nu au văzut bine. „Sorturile necesare realizării lucrărilor sunt aduse în parte de la SC TC Ind SRL Orăștie și în parte de la baza proprie de producție din Vețel”, spun, în adresa datată 11 septembrie 2015, cei de la Garda de Mediu. Mai spun cei de la Gardă că nu au văzut niciun excavator în albia râului.

SGA Hunedoara, martorul mut

În tot acest haos, Sistemul de Gospodărire a Apelor joacă rolul martorului surd și mut. În data de 16 mai 2016 am solicitat conducerii acestei instituții, în baza Legii privind liberul acces la informațiile de interes public, date cu privire la lucrările efectuate din 2015 pe albia pârâului de pe Valea Albă (cursul de apă paralele cu DJ 705 A). Directorul SGA Hunedoara ne-a contactat telefonic a doua zi, susținând că instituția nu are competența de a autoriza astfel de lucrări, prin urmare nu are cunoștiință de informațiile solicitate de noi. „Binevoitor”, directorul ne-a asigurat că se va adresa superiorilor săi de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Mureș, pentru a primi un răspuns complet. În aceiași zi, am fost contactați telefonic de un reprezentant al ABA Mureș, care, după ce s-a lămurit cu privire la cursul de apă la care ne referim, ne-a promis că va trimite în scris un răspuns. Nu s-a întâmplat așa. În schimb, pe 24 mai, am primit de la SGA Hunedoara o adresă prin care eram rugați să ne adresăm conducerii CJ Hunedoara pentru mai multe detalii, întrucât SGA Hunedoara nu deține datele solicitate.

Inspectoratul în Construcții, martorul mulțumit

La rândul lor, reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții, care au participat la recepția lucrărilor (14 iunie 2016) au formulat obiecții referitoare doar la remedierea marcajelor longitudinale pe o lungime de 200 m și completarea și tasarea cu cilindrul compactor a acostamentelor. Conform unei adrese oficiale remise redacției noastre, reprezentanții ISC Hunedoara mai spun că lucrările la care au fost obiecții au fost executate, așa că totul este în regulă din punctul lor de vedere.

Sfârșitul nu-i aici…

Recent, în cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții CJ Hunedoara au lăsat să „scape” către jurnaliști informația potrivit căreia proiectul de la Sarmizegetusa Regia s-ar afla și în atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Pentru ca situația drumului spre Sarmizegetusa Regia să poată fi clarificată, este obligatoriu ca instituțiile menționate în acest articol să răspundă la următoarele întrebări, pe care le adresăm public mai jos.

În lumina declarației președintelui Consiliului Județean Hunedoara că au existat lucrări  executate „cu piatră de râu în loc de piatră concasată în carieră”, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Hunedoara își menține poziția din răspunsul datat cu 11 septembrie 2015, pe care l-am prezentat mai sus? În câte rânduri s-a deplasat Garda de Mediu pentru a verifica sesizările reprezentanților Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina cum că utilajele constructorului extrag piatră din albia râului? De ce au întârziat două săptămâni de la primirea informării până la controlul în teren?

Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara era la curent cu situația descrisă? Mai mult, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a eliberat permis de exploatare în albia râului și, dacă da, pentru ce cantități și care a fost redevența încasată?

Inspectoratul de Stat în Construcții își menține raportul conform căruia nu a identificat alte neconformități între proiectul tehnic și lucrarea executată propriu-zis în afara celor semnalate în raportul din 14 iunie? În ce a constat verificarea inspectorilor ISC? Cum de nu s-a descoperit la semnarea recepției situația despre care vorbește acum președintele CJ?

Oficialii Consiliului Județean au cerut o expertiză tehnică a situației drumului, iar documentul nu face nicio referire la eventuale deficiențe ale proiectului tehnic, respectiv la neconcordanțe între proiect și lucrarea executată. Ce i s-a solicitat specialistului care a întocmit expertiza? Cumva doar o părere obiectivă despre eventuale îmbunătățiri ale structurii drumului, adică ce ar trebui făcut de acum înainte? S-a cerut o analiză legată de calitatea proiectului și-a execuției?

Tot în atenția Consiliului Județean: Dacă ați ajuns la concluzia că firma care a executat lucrarea a folosit piatră din albia râului, ați făcut o verificare încrucișată între proiectul tehnic și devizele de lucrări decontate de CJ? Ce prevedea proiectul tehnic? Ce a decontat CJ – piatră de râu sau piatră concasată?

Conducerea CJ Hunedoara acuza că una dintre cauzele majore care a generat situația drumului către cetățile dacice a fost atribuirea contractului la o valoare licitată mult sub valoarea estimată a lucrărilor (aproape la 50%). Bine, bine, dar tocmai reprezentanții Consiliului Județean au organizat licitația. Cu alte cuvinte, problema este în curtea lor. Au luat măsuri pentru evitarea unor asemenea situații pe viitor? Dacă da, care sunt acestea? Nu de alta, dar urmează licitații importante pentru modernizarea a două drumuri județene: Hunedoara – Călan și Culoarul Mureș Nord, ambele finanțate tot cu fonduri europene.

Hunedoara Liberă va reveni cu solicitări oficiale, formulate în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, adresate tuturor acestor instituții care lasă impresia că nu au niciun interes să răspundă unor întrebări legitime legate de cheltuirea banilor publici.

Un răspuns

  1. Pingback: BOMBĂ! Antifrauda Europeană a descoperit un pocinog de 250.000 € la drumul spre Sarmizegetusa Regia - Hunedoara Libera

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus