Oferta electorală a lui Ponta include majorări salariale pentru bugetari, creşterea pensiei sociale, a îndemnizaţiilor de creştere a copilului, precum şi introducerea unei alocaţii speciale pentru copiii din familii cu venituri reduse.

Cu Victor Ponta în block-start-uri pentru prezidenţiale, guvernul  promite o serie de măsuri cu impact social pe care le negociază în aceste zile cu reprezentanţii FMI, CE şi Banca Mondială aflaţi la Bucureşti. Oferta electorală include majorarea salariilor bugetarilor, a pensiei sociale, a alocaţiilor pentru copiii din familiile sărace şi introducerea unui nou tip de ajutor social, numit venit minim de inserţie.

Toate ar urma să intre în vigoare începând cu anul viitor.

Dacă în privinţa acestor categorii sociale, în mare parte electorat disciplinat, guvernul are planul făcut, în privinţa celorlate premierul Victor Ponta nu este aşa de grăbit.   Promisă pentru 1 iulie, scăderea CAS cu cinci puncte procentuale este trimisă acum într-o „perioadă rezonabilă”.

“Ne apropiem de finalul discuţiilor cu partenerii noştri internaţionali, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială. Mâine (joi – n.r.), vom avea o întâlnire finală în care tragem nişte concluzii. Important este ca obiectivul principal, şi anume o relaxare fiscală în ceea ce priveşte impozitarea muncii, să fie atins într-o perioadă de timp rezonabilă”, a declarat astăzi premierul.

Creşteri salariale pentru bugetari

Primii pe lista guvernului sunt bugetarii. Cei peste 1,2 miloane de români care lucrează la stat ar putea beneficia de majorări salariale de la începutul anului viitor.

„Pentru anul 2015, se are în vedere o creştere salarială pentru personalul din sectorul bugetar. Majorările se vor încadra în limita prevăzută de anvelopa salarială pentru anul 2015, care va fi determinată şi convenită în perioada următoare cu organismele financiar-bancare internaţionale, respectiv FMI, CE şi Banca Mondială”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Muncii.

Recent, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, la Timişoara, că de la 1 ianuarie 2015 bugetarii vor avea parte de “o creştere decentă” a salariilor, nivelul exact al creşterii urmând să fie făcut public după plecarea de la Bucureşti a misiunii FMI, programată pe 16 iunie.

“După ce pleacă instituţiile internaţionale vom putea comunica exact cifra de creşteri salariale. Ca urmare a măsurii implementate de Guvern de creştere a salariului minim pe economie, în momentul de faţă fiind 850 de lei, avem 15 clase de salarizare care se suprapun, de la 1 iulie vom avea 29 de clase de salarizare care se suprapun. Intrăm în discuţii cu instituţiile internaţionale, astfel încât să avem începând cu 1 ianuarie 2015 o creştere decentă a salarizării în sistemul bugetar”, a spus recent ministrul Rovana Plumb, într-o conferinţă de presă. Ministrul Muncii a precizat că de aceste majorări salariale vor beneficia toţi bugetarii, indiferent că este vorba despre administraţia locală sau centrală.

Bani în plus, promişi pentru mame şi copii

Guvernul promite şi bani mai mulţi pentru mame. Plafonate în prezent la 3.400, indemnizaţiile de creştere a copilului ar putea reveni la 85% din venitul realizat de părinte.

„În acest moment, analizăm variante de dezvoltare a sprijinului acordat pentru creşterea copilului, care să asigure o mai bună adecvare la nevoile părinţilor. Toate modificarile vor ţine cont de posibilităţile de susţinere bugetară conforme cu parametrii macro-financiari negociaţi cu partenerii bancari internaţionali (FMI/BM/CE). Înainte de a lua şi comunica public orice decizie, vom realiza simulări ale costurilor, pentru variantele avute în vedere de îmbunătăţiri aduse în acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Muncii.

Nu doar indemnizaţiile de creştere a copilului sunt vizate. Guvernul promite că va acorda un ajutor special copiilor provenind din familii cu venituri reduse. Astfel, aceştia nu vor primi doar alocaţia de 42 de lei, ci şi o îndemnizaţie în plus. Vizaţi sunt copiii în ale căror familii venitul pe fiecare membru se situează în jurul sumei de 500 de lei pe lună.

“Pe termen scurt, lucrăm la mai multe scenarii cu Ministerul Finanţelor şi cu Ministerul Bugetului astfel încât în anul 2015 să putem să acordăm un venit suplimentar faţă de această alocaţie de 42 de lei, în special pentru copiii care provin din familii al căror venit este redus. De asemenea, pentru familiile sărace vrem să implementăm pachetul minim social pentru copii, care include un ajutor social”, a declarat ministrul Rovana Plumb.

Pensia socială minimă garantată ar putea fi majorată

Pe lista de promisiuni a guvernului sunt şi cele aproape jumătate de milion de persoane beneficiare a pensiei sociale minime de 350 de lei care ar putea fi mărită. Majorarea acestei indemnizaţiei sociale se află pe agenda de discuţii cu Ministerul Finanţelor, în prezent  fiind analizat impactul bugetar şi căutându-se să se identifice resursele financiare necesare pentru această măsură, au precizat pentru gândul reprezentanţi ai Ministerului Muncii.

Un nou ajutor social de la anul

În prag de elegeri, guvernul promite introducerea unui nou ajutor social de la anul. Acesta este denumit  venit minim de inserţie.

Ministrul Liviu Voinea a anunţat, la sfârşitul lunii mai, că noua formă de ajutor social va comasa alte ajutoare sociale şi se va adresa unei categorii mai mari de populaţie, inclusiv unora dintre cei care în prezent sunt excluşi de la încasarea ajutoarelor sociale din cauză că deţin anumite bunuri, precum un televizor sau o bucată de teren.

În prezent, măsurile specifice de combatere a sărăciei sunt venitul minim garantat (ajutorul social), alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei.

„Venitul minim de inserţie este un concept nou, care armonizează măsurile de combatere a sărăciei şi care va contribui semnificativ la îndeplinirea ţintei strategice de reducere a numărului de persoane sărace cu 580.000, ţintă asumată în baza Strategiei Europa 2020 şi în Programul Naţional de Reformă (PNR)”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Muncii. Potrivit aceleiaşi surse, “venitul minim de inserţie trebuie să asigure nevoile de bază precum hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea şi salubrizarea locuinţei şi se calculează în raport cu pragul sărăciei, conform metodologiei utilizată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene”.

SURSA: gândul.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus