Fragmentul a fost descoperit la începutul secolului XX, în zona templului Zeiţei Nemesis (care era adorată în mediul militar deoarece întruchipa răzbunarea şi asigura norocul), și reprezintă mâna stângă, cu o parte din antebraţ, a unui monument de dimensiuni eroice (o dată şi jumătate mai mare faţă de dimensiunile naturale umane). Degetul mare şi arătătorul sunt întinse, de unde se presupune că ar fi purtat o lance, iar piesa prezintă urme de reparaţii.
Este o lucrare reuşită care se remarcă prin acurateţe, cele mai mici detalii (liniile palmei, ale falangelor sau tendoanelor) fiind uşor vizibile. Aceste observaţii pledează pentru încadrare cronologică în secolul al II-lea d. Chr. În ceea ce priveşte locul de confecţionare, se presupune că este o piesă de import, creație a unora dintre atelierele care funcţionau în regiunile centrale ale Imperiului, în special în Italia, pe teritoriul Provinciei fiiind descoperite numeroase asemenea artefacte. Foarte probabil, în anii tulburi ai crizei din vremea Împăratului Gallienus (260 – 268), zona capitalei Provinciei Dacia a fost vandalizată, statuile de bronz fiind smulse de la locul lor pentru a fi topite, sediile diferitelor corporaţii jefuite iar întreaga metropolă a sfârşit prin a fi abandonată.
Un semn de atentionare pentru toti cei care se cred puternici si eterni.