Curmalele, smochinele, stafidele şi prunele uscate sînt cele mai bune surse de savoare şi energie în completarea alimentaţiei de post.

Fructele uscate sînt pline de minerale şi vitamine, sînt tonice şi energizante şi detoxifică organismul. Aceste beneficii sînt exact cele pe care le urmărim în perioada Postului Paştelui, cînd resimţim venirea primăverii şi sîntem mai vlăguiţi. Dacă fructe proaspete nu prea avem, smochinele, curmalele, stafidele şi prunele uscate le pot ţine locul cu succes. În plus, înlocuiesc dulciurile, ajutîndu-ne să renunţăm la prăjituri şi bomboane. Nu treceţi nepăsători pe lîngă fructele zbîrcite. Încercaţi să aveţi în fiecare zi o gustare formată numai din aceste fructe savuroase! 

Energizante dulci 

Studii recente au demonstrat că fructele uscate sînt bogate în antioxidanţi şi oferă organismului aproape aceleaşi beneficii pentru sănătate ca şi cele proaspete. În perioada de post şi în curele de slăbire, fructele uscate sînt indicate pentru că sînt foarte săţioase. Zahărul natural conţinut este un substitut natural şi mai sănătos al zahărului obişnuit. Fructele sînt uşor de digerat şi reduc senzaţia de foame. Fructele uscate ar trebui mîncate în loc de alte dulciuri. Consumate cu moderaţie, nu îngraşă. Însă în cantitate mare, vor avea efectul invers. Bogate în minerale şi vitamine, curmalele, stafidele, prunele uscate şi smochinele dau energie şi întăresc imunitatea. Nu confundaţi fructele uscate cu cele confiate. Primele se obţin prin deshidratare, cele confiate, prin îmbibare cu melasă sau soluţie de glucoză. Uscarea este una dintre cele mai vechi metode de conservare a fructelor şi legumelor. Pe vremuri, erau uscate la soare şi procesul dura cîteva zile. Astăzi, le putem cumpăra deshidratate prin procese industriale. 

Stafidele anihilează bacteriile 

Stafidele provin dintr-un soi de struguri fără sîmburi. Prin uscare, boabele devin hipercalorice, ajungînd la 270 de calorii la 100 de grame. De asemenea, stafidele au un conţinut ridicat de glucide, ceea ce le conferă proprietăţi energizante şi revigorante. Stafidele dau chef de viaţă deoarece fructoza conţinută poate fi transformată de organism cu uşurinţă în energie. Conţin şi potasiu, stimulînd sistemul nervos şi cardiovascular. Pentru că sînt bogate în antioxidanţi şi vitamina C, sînt recomandate pentru stimularea sistemului imunitar. Stafidele sînt bune şi pentru dinţi. Întrucît conţin acid oleanolic, distrug bacteriile care provoacă slăbirea gingiilor şi cariile. Stafidele întăresc oasele, prevenind osteoporoza, intervin în reglarea hormonilor şi în metabolismul vitaminei D şi sînt un leac natural împotriva anemiei. Fibrele din stafide absorb apa şi acţionează ca un laxativ, eliminînd toxinele şi facilitînd digestia. Mai mult, acestea au proprietăţi antiinflamatoare şi antibacteriene (datorită fitonutrienţilor fenolici), ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi, protejează ochii de degenerescenţă maculară şi de cataractă şi se pare că ar avea şi efect afrodisiac. 

Alungă anxietatea 

Specialiştii au ajuns la concluzia că o cană cu stafide pe zi reduce pofta de mîncare şi nivelul colesterolului rău şi creşte, în schimb, cantitatea
de colesterol bun, care previne ateroscleroza. Stafidele sînt mult mai bogate în vitamine decît strugurii proaspeţi. Stafidele fierte în ulei şi în zeamă de ridichi sînt folosite ca leac sigur în unele boli de piele. Stafidele previn retenţia de lichide, fluidizează sîngele şi ajută la reducerea tensiunii arteriale. Stafidele s-au dovedit foarte eficiente şi în stimularea sistemului imunitar, mai ales atunci cînd este vorba de infecţii care afectează pielea şi sîngele. Datorită polifenolilor, stafidele previn apariţia cancerelor de sîn şi colon, împiedicînd formarea neoplasmelor. Aceste fructe conţin şi vitamine din complexul B, care ajută la tratarea stărilor de anxietate şi la prevenirea căderii părului. Stafidele brune conţin mai mulţi nutrienţi, vitaminele A şi C, calciu şi potasiu decît cele aurii. Este recomandat ca femeile care au trecut de 50 de ani să consume zilnic stafide. 

Smochinele alungă febra 

Smochinele sînt o sursă importantă de magneziu, necesar bunei funcţionări a sistemului nervos. De asemenea, conţin vitaminele A, B şi C, care întăresc imunitatea şi previn virozele respiratorii. Decoctul de smochine (40-120 g smochine la 1 litru de apă) este indicat ca dietă în stări febrile, bronşite cronice, laringite şi traheite, iar ca gargară, în anghină şi gingivită. Smochinele cu lapte şi miere acţionează eficient şi împotriva inflamaţiilor gurii şi gîtului. Aceste fructe au proprietăţi diuretice, laxative puternice şi emoliente. Datorită conţinutului de fibre, smochinele stimulează digestia, contribuie la eliminarea toxinelor şi împiedică asimilarea grăsimilor. De aceea, smochinele sînt excelente în curele de slăbire. Însă nu trebuie consumate în cantităţi mari, mai ales de către diabetici, deoarece conţin mult zahăr (50-75%). Trei smochine conţin 5 grame de fibre, utile în reglarea tranzitului intestinal şi la reducerea greutăţii. Dacă sînt consumate cu lapte, duc la creşterea greutăţii. 

Surse dulci de calciu şi fier 

Se spune că smochinele erau fructele preferate ale Cleopatrei. În Roma antică erau considerate fructe sacre tocmai datorită proprietăţilor medicinale. Smochinele micşorează nivelul de colesterol şi scad riscul de boli de inimă, reglînd tensiunea arterială, datorită conţinutului mare de potasiu şi al conţinutui mic de sodiu. Cataplasmele de smochine fierte în lapte se folosesc pentru tratarea furunculelor, a abceselor (inclusiv a celor dentare), arsurilor. Este bine să nu exagerăm cu smochinele, deoarece oxalaţii din aceste fructe ne fură din calciu şi fier. În acelaşi timp, sînt fructe bogate în calciu (79 miligrame de calciu într-o porţie de 50 g de smochine), util în prevenirea osteoporozei. Persoanele cu probleme de rinichi sau vezica biliară este bine să renunţe la consumul de smochine. Cei diagnosticaţi cu anemie ar trebui să mănînce cît de multe smochine, căci fructele conţin fier. Fibrele pe care le conţin smochinele oferă protecţie împotriva cancerului de sîn. 

Prunele uscate ajută oasele 

Consumate frecvent, prunele fortifică sistemul nervos, combat stările de oboseală şi stimulează tranzitul intestinal. Pentru detoxifierea organismului, se recomandă cure exclusiv cu prune uscate, timp de două-trei zile, de cîteva ori pe an. Prunele uscate mai sînt recomandate în anemie, surmenaj, gută, constipaţie, intoxicaţii alimentare. Reglează funcţiile hepatice şi debitul urinar. Prunele uscate nu sînt recomandate diabeticilor. Cine mănîncă prune uscate îşi întăreşte imunitatea. Sînt extrem de bogate în vitaminele A şi B, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier. În combaterea constipaţiei, sînt mai eficiente decît fructele proaspete. 3-4 prune uscate consumate în fiecare zi sînt suficiente pentru a preveni constipaţia. Ajută la buna funcţionare a inimii, la scăderea presiunii sanguine, la stoparea pierderii de calciu prin urină cauzate de dietele bogate în sare şi astfel ajută la prevenirea subţierii oaselor în mod rapid. Consumul de prune uscate ajută la întărirea ţesutului osos şi măreşte densitatea acestuia. De aceea, aceste fructe sînt recomandate, în special, persoanelor cu risc de osteoporoză, care au deficienţe de mineralizare. 

Curmalele, bune pentru mame 

Curmalele sînt o excelentă sursă de fibre, necesare bunei funcţionări a sistemului digestiv. Conţin luteină şi zeaxantină, numite şi vitamine pentru ochi. Aceste fructe uscate opresc diareea şi reînnoiesc flora intestinală cu bacterii bune. Combat constipaţia, 100 de grame de smochine conţinînd 8,5 g de fibre. Curmalele sînt benefice în tratarea oricărui tip de tulburări intestinale. Sînt cunoscute ca un remediu excelent pentru intoxicaţia alcoolică. Ajută în caz de anemie feriprivă, fiind recomandate mai ales femeilor în timpul menstruaţiei sau în apropierea menopauzei şi oferă o doză mare de energie. Un experiment ştiinţific a demonstrat că un consum de curmale timp de o lună înainte de naştere poate reduce durerile şi sîngerarea. Mai mult, aceste fructe sînt de folos şi după naştere, fac depresia mai scurtă şi mai uşor de suportat, ajutînd mama să producă mai mult lapte. 

Fructul longevităţii 

Consumul regulat de curmale întăreşte imunitatea, îmbunătăţeşte activitatea cardiacă, combate insomnia. Cercetările au demonstrat că aportul ridicat de potasiu (aproximativ 400 mg în smochine) poate să reducă riscul de accident vascular cerebral cu 40%. Curmalele fortifică inima, reduc presiunea sangvină, reduc riscul de infarct cu peste 40%, conţin fosfor, un element necesar creierului. 25 g de curmale pe zi sînt suficiente pentru a satisface nevoile de fier ale organismului. Curmalele exercită o acţiune benefică şi asupra prostatei şi rinichilor. Decoctul are acţiune expectorantă. Ca energizant, curmalele întrec toate fructele uscate. Conţin 50-70% zahăr, zero colesterol şi foarte puţine grăsimi. S-a constatat că în zonele în care curmala este aliment de bază, cancerul şi tumorile sînt rare. Magneziul din curmale tonifică muşchii şi previne îmbătrînirea. Pentru că au un puternic efect energizant, curmalele sînt recomandate cu precădere anemicilor, celor extenuaţi, convalescenţilor, copiilor, sportivilor, persoanelor în vîrstă, dar nu şi persoanelor cu diabet. În curmale găsim mai mulţi aminoacizi decît în mere, portocale sau banane. Centenarii din Orient spun că longevitatea lor se datorează şi curmalelor consumate zilnic, nu mai mult de 15 fructe uscate pe zi. 

La ce sînt bune fructele uscate? 

Afine: îmbunătăţesc vederea nocturnă
Agrişe: pentru ficat şi vezica biliară
Ananas: nutritiv şi vitaminizant
Banane: tonic regenerator
Caise: sursă de vitamina A, calciu şi fier
Căpşuni: aperitiv şi desert
Cireşe: tonic digestiv
Coacăze: antianemice
Ghimbir: bun digestiv
Goji: multivitamine
Mango: regenerator şi afrodisiac
Mere: reumatisme, gută
Nucă de cocos: răcoritor 

Cum deshidratăm fructele? 

• Deshidratarea legumelor şi a fructelor în gospodării este posibilă în două moduri: uscarea la soare (o metodă eficientă, ecologică, ce necesită timp şi garantează calitatea produselor) sau uscarea la cuptor (o metodă mai rapidă, care necesită monitorizare constantă pentru a obţine rezultate bune). Uscarea la soare se face pe grătar, în locuri protejate de insecte, vînt sau praf. Fructele pe care doriţi să le uscaţi trebuie să fie bine coapte, dar să nu fie lovite, foarte bine spălate. Se taie în jumătăţi, sferturi sau felii. Puneţi să le păstraţi şi întregi, dar procesul de uscare va dura mai mult. Nu înghesuiţi fructele pe grătar. După apusul soarelui, grătarele se acoperă (cu folie sau tifon) şi se pun la adăpost. Se recomandă întoarcerea fructelor la fiecare 24 h. Procesul de uscare la soare poate dura pînă la 10 zile, în funcţie de intensitatea soarelui, a cantităţii de fructe. Fructele uscate se păstrează în vase sau pungi vidate. Pentru uscarea la cuptor, se procedează la fel, dar fructele se aşază pe grătarul aragazului acoperit cu hîrtie de pergament. Băgaţi tava în cuptor la 90 grade C (nu folosiţi o temperatură mai mare). Lăsaţi uşa cuptorului uşor întredeschisă. După o oră, scoateţi bucăţile care s-au uscat şi întoarceţi-le pe celelalte. Repetaţi la fiecare 30 de minute. Fructele sînt gata cînd observaţi că nu mai au zeamă. În general, fructele nu trebuie deshidratate excesiv. Există şi aparate speciale numite deshidratoare. Pe timpul iernii, fructele se pot usca pe calorifer sau pe sobă.

monitorulexpres.ro

foto: fatadepe.net

Ți-a plăcut articolul?

Distribuie pe Facebook pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus