Primarul George Dănilă a murit în data de 28/29 aprilie 1912, după ce condusese Hunedoara patru decenii. El fusese desemnat ca primar al Hunedoarei în octombrie 1872

 

Consiliul Local Hunedoara i-a decernat astăzi titlul de cetățean de onoare al orașului (post-mortem) lui George Dănilă.   Acesta a fost primar al Hunedoarei timp de 40 de ani, între 1872 – 1912. 2

La moartea sa, locuitorii oraşului au făcut donaţii pentru înmormântare… Întreaga comunitate l-a plâns… Nu era sărac, dar era departe de a fi un om bogat… Din păcate, astăzi există foarte puţine documente în care se vorbeşte despre viaţa celui mai longeviv primar al Hunedoarei… Casa care i-a aparţinut lui George Dănilă a fost demolată în anii ´80 de regimul comunist, iar în locul ei au apărut… blocuri.

George Dănilă s-a născut la Ighiu, azi județul Alba, în 1844. Familia sa a ajuns la Hunedoara înainte ca George Dănilă să meargă la școală. A urmat şcoala primară în Hunedoara. Conform unui studiu al cercetătorului Ioachim Lazăr, şcoala la care a fost elev George Dănilă fusese înfiinţată încă din anul 1725, funcţiona pe lângă Biserica „Sfântul Nicolae” şi era susţinută de negustori şi meseriaşi români.

Liceul l-a urmat la Blaj, iar George Dănilă este amintit în rândurile tinerimii studioase din acest oraș în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

După ce îşi finalizează studiile liceale la Blaj, George Dănilă urmează cursurile facultăţii de drept din Budapesta. La scurt timp după ce a absolvit facultatea, tânărul avocat se afla „la Baia de Criş ca juratore comitatens lângă judele procesual Pop Teodor. După efectuarea celor doi ani de practică pe lângă cunoscutul jurist român Pop Teodor din Baia de Criş, în anul 1870, George Dănilă s-a stabilit la Hunedoara, ocupând funcţia de jude singular. (Ioachim Lazăr – Despre George Dănilă)

Respins ca avocat, admis ca primar

Imediat după ce s-a întors la Hunedoara, eşuează la prima încercare de a-şi susţine examenul (cenzura) de avocat, care ar fi atras după sine posibilitatea de a-şi deschide un birou de avocatură. Comisia din Târgu Mureş, pe motiv că nu are practică suficientă în domeniu, îi respinge candidatura.

Câţiva ani mai târziu, George Dănilă îi scria lui Francisc Hossu – Longin: „Tabla regională (n. red.: comisia de examinare) din Marosvásárhely (n. red.: Târgu Mureş) mi-a respins cererea pentru admisiune la censura de avocat din singurul motiv că-mi lipsesce praxa (n. red.: practica) advocaţiale după cerinţele de acum”.

Pentru că nu a reuşit să promoveze examenul de intrare în avocatură, George Dănilă se îndreaptă înspre un alt domeniu, adică administraţia. În 1872, este numit primar al oraşului Hunedoara.

„În acea perioadă, Hunedoara se număra printre oraşele cu o populaţie majoritar românească, conform recensământului din anii 1869 – 1870, alături de Braşov, Abrud, Sebeş, Alba Iulia, Orăştie, Ocna Sibiului şi Haţeg. Dintre oraşele enumerate mai sus, singurele localităţi urbane cu conducere românească sunt Hunedoara şi Haţegul” (Ioachim Lazăr).

Documentele păstrate la Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Statului arată că primarul George Dănilă s-a implicat cam în toate problemele care priveau viaţa localităţii pe care o conducea şi nu numai atât. În timpul războiului de independenţă, de la Hunedoara au fost trimişi bani pentru ostaşii români răniţi pe front. Există chiar şi o scrisoare semnată de George Dănilă, care atestă că 50 de hunedoreni au făcut o colectă, iar sumele strânse au fost donate Crucii Roşii Române. Printre cei care au dat bani s-a numărat şi soţia primarului, Elisabeta Dănilă, care a contribuit cu patru florini.

Istoricii spun că primarul George Dănilă era un luptător pentru unirea Transilvaniei cu România, dar că toate demersurile sale erau făcute strict în limitele legii.

George Dănilă şi „Astra”

Între 23 octombrie şi 4 noiembrie 1861 se înfiinţează la Sibiu Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) cu rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania. În data de 24 februarie 1873 se înfiinţa Despărţământul (n. red.: filiala) Deva al ASTREI, la care era arondată Hunedoara, precum şi satele pădurenilor.

În august 1874, la Deva, are loc Adunarea Generală a ASTREI, o întâlnire cu o mare însemnătate pentru răspândirea ideilor asociaţiei în rândul populaţiei româneşti din zonă. Între membrii nou înscrişi în ASTRA se număra şi primarul Hunedoarei, George Dănilă. În numele hunedorenilor el a depus, pe lângă taxa sa de înscriere, şi suma de 17 florini.

„În 1876, următoarea adunare a despărţământului s-a desfăşurat la Hunedoara. Cu acest prilej, membrii hotărăsc să insiste pe lângă autorităţile competente ca în zonă să fie înfiinţate şcoli pentru adulţi, o unitate de învăţământ pentru agricultură, precum și o grădină şcolară de pomărit şi legumărit” (Ioachim Lazăr).

Din nou, George Dănilă se numără printre cei care fac donaţii Asociaţiei, el plătind cinci florini. În anul 1889, primarul Hunedoarei apare printre cei care îşi achitau taxele de membri ai ASTREI. În 1890, ASTRA a iniţiat un proiect pentru ridicarea unui monument pentru Mihai Eminescu. Printre contribuabili se numără şi Elisabeta Dănilă, soţia primarului. Şi în anul 1896 George Dănilă făcea parte din aceeaşi organizaţie care lupta pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania.

În semn de preţuire

În lucrarea sa despre George Dănilă, Ioachim Lazăr povesteşte că locuitorii Hunedoarei – români şi maghiari – i-au oferit celui care îi conducea, la 25 de ani de la desemnarea sa ca primar, o cupă din argint, ca semn de înaltă preţuire pentru toată activitatea sa:

„Cupa lucrată din argint are o înălţime totală de 37,5 centimetri. Pe una din feţe are incizat blazonul Hunedoara. Acesta are gravat pe scut corbul cu inelul în cioc, cu aripile uşor desfăcute, aşezat pe o ramură. El poartă în cioc inelul de aur şi are gâtul străpuns de o săgeată. Deasupra scutului tronează cele trei coroane regale. Scutul este încadrat de frunze de laur. Comunitatea oraşului Hunedoara a înscris pe cupă, în limbile română şi maghiară, textul care motiva înmânarea ei. Aceasta era dăruită în semn de stimă şi recunoştinţă de la cetăţenii Hunedoarei, vrednicului primariu opidan George Dănilă, cavaler al Ordinului Francisc Iosif I”.

La moartea unui primar

Primarul George Dănilă a murit în data de 28/29 aprilie 1912, după ce condusese Hunedoara patru decenii. El fusese desemnat ca  primar al Hunedoarei în octombrie 1872.

În necrologul scris în numele Consiliului Local Hunedoara de către un consilier, Wachter József, se arată că George Dănilă a fost primar al Hunedoarei timp de 42 de ani şi că a decedat la vârsta de 73 de ani, ceea ce vine în contradicţie cu datele înscrise pe crucea de la mormântul său pe care este trecut ca an al naşterii 1844 şi nu 1839 cum ar rezulta din spusele anunţului mortuar.

George Dănilă a fost înmormântat  în cimitirul de pe strada Popa Şapcă din Hunedoara. „Prin durerosul eveniment se pune punct muncii lui binecuvântate”, scria Wachter József.

În arhiva Serviciului Județean Hunedoara al Arhivelor Statului se păstrează documente care arată că locuitorii oraşului au fost răvăşiţi de moartea primarului lor. Oamenii au făcut donaţii pentru ca George Dănilă să fie înmormântat aşa cum se cuvine, deşi acesta nu era un om sărac, dar nici nu a strâns averi. Deopotrivă, români şi maghiari au adunat bani pentru crucea funerară a celui care i-a condus mai mult de patru decenii.

Datorită lui George Dănilă la Hunedoara s-au construit Uzinele de Fier.

Familia Dănilă

1

George Dănilă s-a căsătorit în anul 1873 cu Elisabeta Boldin şi au avut împreună cinci copii: Constanţa, Victoria, Liviu, Gheorghe şi Ana.

Liviu a murit la doar 4 ani. Constanța și Victoria au suferit de o boală a ochilor, fiind oarbe în ultima parte a vieții.

3

Elisabeta s-a implicat şi ea direct în lupta pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania. În plus, atunci când funcţia soţului său nu îi permitea să facă acest lucru, Elisabeta decide să participe la acţiunile organizate de ASTRA sau să doneze bani pentru cauza naţională.

Fiul lui George Dănilă, Gheorghe, participă activ la lupta pentru Unire a Transilvaniei cu România. Din acest motiv, el a fost arestat în anul 1918 şi eliberat la intervenţia prefectului de atunci. După Marea Unire a fost prim-pretor al Plășii Hunedoara, consilier local și județean, președinte al PNȚ Hunedoara și pentru trei luni ajutor de primar (viceprimar) în 1937. A fost, de asemenea, notar în Hunedoara.

Ana, căsătorită cu directorul de bancă Nicolae Macrea, a fost reprezentanta Reuniunii Femeilor Române din Hunedoara la Marea Unire.

Victoria a fost soția unui alt fruntaș al Unirii Vasile C. Osvadă, director de bancă, dar și mai apoi pentru o scurtă perioadă primar interimar al Clujului, dar și primul deputat din circumscripția Hunedoara, ales în 1919, în Primul Parlament al României Mari.

Întâlnirea cu Nicolae Iorga

Nicolae Iorga îl pomeneşte pe George Dănilă în cartea sa „Pagini alese din însemnări de călătorie din Ardeal şi Banat”:

„Numai în Inidoara se află vreo două mii de unguri, de slovaci unguriţi, de italieni, care, deocamdată, se dau şi ei drept unguri. Primarul, bunul bătrân Dănilă, e încă în fruntea comunei, cu majoritatea de alegători români”.

4 5

 

Tabloul reprezentându-l pe George Dănilă se află la Deva în colecția MCDR

Sursa fotografiilor: Ovidiu Teodorescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus