Sociologii spun că fenomenul migraţiei va continua şi că judeţul Hunedoara va continua să piardă populaţie.

 

Hunedoara este cel mai urbanizat judeţ din ţară, având în componenţă 7 municipii şi tot atâtea oraşe.  În jur de 75 la sută din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban.

Potrivit recensământului din 2011, numărul locuitorilor a scăzut sub 400.000 şi se apropie de cel din anul 1956, înainte de industrializarea masivă.

Practic, în aproape 70 de ani, judeţul Hunedoara a trecut prin două valuri de migraţie. Întâi, populaţia judeţului a crescut, prin industrializare, aici fiind aduşi oameni din toate colţurile ţării, iar apoi – a început să scadă, după restructurarea mineritului şi a siderurgie, printr-un val de plecări masive în afara graniţelor ţării.

Primul val

Din anii ’50 ai secolului trecut, regimul comunist a industrializat masiv judeţul Hunedoara. Mii de oameni din întreaga ţară au fost aduşi aici, înghesuiţi în barăci insalubre. Apoi, timp de două decenii, în judeţ au fost construite cam 5.000 de apartamente anual. Industrializarea i-a adus la oraş şi pe băştinaşii din judeţ.

Felul în care a evoluat populaţia din fiecare oraş este diferită. În Hunedoara au ajuns persoane din toate colţurile ţării. Majoritatea au devenit muncitori calificaţi în siderurgie şi construcţii, formând prima generaţie încălţată. Deja locuiau în blocuri, aveau o Dacie şi mergeau în concedii prin sindicat. Ei au fost dezrădăcinaţii pe care „epoca de aur” i-a obligat să plece la sute de kilometri distanţă de locurile natale. Într-un fel, ei au fost norocoşi, dar s-au transformat în orăşenii – ţărani, fără identitate culturală.

La Deva, cea mai mare parte a populaţiei provine din judeţ. Oraşul a fost mereu reşedinţa judeţului, aşa că era denumit ca localitatea „gulerelor albe”. Locuitorii din Orăştie, Brad, Haţeg, Simeria şi mare parte cei din Călan provin tot din zonele limitrofe acestor oraşe. Ei sunt dezrădăcinaţii „de catifea”, adică viaţa lor se împarte între serviciul de la oraş şi munca în gospodăria de la ţară, de la sfârşitul săptămânii.

În Valea Jiului, oamenii au fost aduşi din Moldova şi Oltenia prin aşa-numitele acţiuni „7.000” şi „9.000”. În anii comunismului, autorităţile îşi trimiteau oamenii în satele sărace din ţară, de unde trebuia să aducă mână de lucru în minele din Vale. În schimbul unor salarii mai mari decât în alte ramuri industriale, având şi nişte facilităţi, valurile de „dezrădăcinaţi” au lucrat în subteran, în timp ce nevestele lor au stat acasă şi au crescut copiii.

Situaţia era diferită la Petroşani, unde exista o facultate de stat, care a dus la formarea unei elite.

Al doilea val

Al doilea val al migraţiei, de această dată din judeţ în afara graniţelor ţării, a început pe la mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut. După ce părinţii lor au venit în judeţ, transformându-se cu 40 – 50 de ani în urmă în orăşeni, a venit rândul copiilor să plece, parte dintre ei în oraşe mari ale României, iar restul în străinătate.

Pentru cei plecaţi la studii lucrurile s-au desfăşurat liniar, fără mari surprize. Cei mai mulţi şi-au găsit slujbe în Timişoara sau Cluj Napoca şi destul de puţini au ales Bucureştiul.

Pe de altă parte, în jur de 70.000 de locuitori ai judeţului au părăsit pentru o perioadă sau definitiv.

România şi s-au stabilit în ţări precum Italia, Spania, Anglia, Germania sau chiar Canada. Decizia a venit după ce în judeţ s-au pierdut în jur de 120.000 de locuri de muncă, în urma restructurărilor din minerit şi siderurgie. Copiii au trăit experienţa părinţilor. Totuşi, aceştia din urmă nu au avut de-a face cu handicapul limbii. Cei mai mulţi dintre cei care au părăsit ţara s-au confruntat cu acest lucru, dar mulți dintre ei i-au făcut faţă. Cei mai mulţi s-au integrat din punct de vedere profesional, dar au făcut faţă ceva mai greu şocului cultural. Au luat-o de la capăt într-o cultură nouă, iar unii au reuşit să îşi cumpere proprietăţi, în timp ce copiii lor s-au integrat perfect în colectivitate.

La început, cel mai uşor şi-au găsit de lucru femeile, care activează în zona serviciilor medicale şi de îngrijire la domiciliu, dar şi în restaurante şi baruri. Majoritatea bărbaţilor au lucrat în construcţii. Criza a încurcat lucrurile, dar prea puțini s-au întors.

Mai mult, în ultimii ani au început să plece din țară mulți tineri, unii să muncească, alții la studii. Aceștia se mai întorc în țară în vacanțe sau ca să își organizeze nunțile sau să-și boteze copiii.

Sociologii spun că fenomenul migraţiei va continua şi că judeţul Hunedoara va continua să piardă populaţie. Explicaţia este simplă – cât timp nu se vor înfiinţa noi locuri de muncă, populaţia activă va pleca fie spre marile oraşe, fie în străinătate. Specialiştii, dar şi persoanele calificate îşi vor găsi acolo slujbe, pentru că şi în Europa forţa de muncă este îmbătrânită.

Oricum, judeţul Hunedoara va mai pierde în următorii ani cel puţin 30.000 de locuitori.

10 răspunsuri

  1. accredit_ro@yahoo.com' Veti cunoaste Adevarul si veti fi liberi.... spune:

    Inca o excelenta analiza facuta de Monalise Hihn ! Ea ar putea fi completata cu explicitarea armaturii ideologice care a “sustinut” procesul de distrugere a resorturilor vietii socio-culturale autentice din judetul Hunedoara. Pe foarte scurt ele constau in importul si implementarea zeloasa a retetei de distrugere patentata de “marele frate” de la Rasarit: Industrializarea fortata, nesustenabila care sa aduca economia in stare de dependenta de resursele primare ale marelui frate, ca mecanism de distrugere sistematica a resorturilor socio-culturale autohtone pentru a le inlocui cu unele noi, nascute moarte impregnate fiind de ideologia luptei de clasa. Altfel spus de ideologia urii si distrugerii. Rezumand: Un exercitiu stalinist “by the book”….
    Fizic, rezultatul palpabil este ca judetul Hunedoara este acum poluat pe termen nedefinit cu relicve ale epocii industrializarii fortate. “Actiunea” din Calauza lui Tarkovski ar fi putut foarte bine sa se petreaca si aici…. Mai putin aparente dar mult mai grave (si mai greu reparabile !) sunt mutatiile socio-culturale produse in timp, reflectate in involutia demografica schitata de Monalise Hihn. O involutie cantitativa, evidenta si relativ usor cuantificabila dar mai ales una calitativa/structurala, pe varste si ocupatii, incomparabil mai grava prin consecinte si care a generat tendintele evidentiate de autoare. Tendinte care o data amorsate sunt foarte greu de stopat si inca si mai greu de inversat. Ceeace constatam acum din ce in ce mai acut nefiind decat inceputul….
    Analiza facuta este, cu diferentele si exceptiile de rigoare, relevanta pentru toata Romania dar virulenta cu care “proiectul” schitat a fost “implementat” in judetul Hunedoara duce, in mod justificat, la gandul ca o explicatie plauzibila este si faptul ca acest judet adaposteste cea mai veche vatra de romanism si ca “lovitura” a fost deci “tintita spre inima”…. Din aceasta perspectiva, analiza este cu atat mai tulburatoare cu cat, in mod evident, “procesul” continua si se acutizeaza de la un an la altul. Cu atat mai mult Monalise merita felicitari si multumiri !

  2. manta_niky@yahoo.com' Manta Nicu spune:

    Părinți mei au venit în Hunedoara în anii 60din Moldova i timpul msrii industrializsri, eu acum sunt în germania împreună cu toată familia,copii,nepoti…Și nu știu dacă mă voi mai intoarce vreodată deși dorul de tara e mare.

    • Succes si sanatate tie si alor tai, oriunde ati fi dar aici si acum se discuta ce se intampla cu judetul Hunedoara in particular si cu Romania in general…..
      Ai vreo propunere ?

  3. serbmarcelgheorghe04@gmail.com' SERB MARCEL spune:

    Din pacate distrugerea industriei din acest judet, de catre clasa politica de dupa 1990, a dus la emigrarea in masa a locuitorilor. Astazi in judet au ramas doar pensionarii, care au pensii bunicele datorita conditiilor grele de munca in care au lucrat. Minerit, furnale, energie, etc. Acestia sustin din pensia lor nepotii ramasi, si pling dupa copiii plecati in strainatate…Eu ce pot spune: SA VA IA DRACU DE POLITICIENI CORUPTI, PUPINCURISTI, PARVENITI, TICALOSI si TRADATORI, care ati distrus TARA si JUDETUL in care m-am nascut….Si nu conteaza partidul ca toti sunteti la fel.

  4. winkler@rmdsz.ro' Iuliu Winkler spune:

    O fațetă a realității, pentru analiza de mai sus, este lipsa acută a forței de muncă calificate, în oricare din domeniile economice în care ar putea fi create noi locuri de muncă. E un fenomen generalizat în România, dar în județul nostru are efecte mai perverse decât în altă parte. Dacă în zonele mai dezvoltate economic şomajul (extrem de) redus duce la competiția angajatorilor pe piața muncii şi la salarii mai ridicate oferite de aceştia, respectiv la accentuarea migrației interne spre aceşti poli de dezvoltare (vezi Cluj, Timişoara, etc)
    în județul nostru lipsa forței de muncă descurajează investițiile, deci nu apar locuri de muncă (mai) bine plătite, ca atare tinerii pleacă în continuare, deci lipsa forței de muncă se accentuează, şi uite aşa cercul vicios se închide. Soluția? Pentru toată țara, încățământul profesional, vocațional şi dual. Pentru Hunedoara, mai buna guvernare locală. Dialog. Cooperare între administrație, mediul de afaceri şi învățământ. Felicitări @MonaliseHihn pentru analiză!

    • parere@hunedoaralibera.ro' Solutii functionale sau demisii Domnilor europarlari ! spune:

      O analiza publicata in 2017 dar la fel de valabila si chiar mai dureroasa acum, dupa doi ani in care nu s-a intamplat mai nimic bun….De fapt se pare ca autoarea chiar asta si-a propus: sa atraga atentia ca timpul trece si mai numic bun nu se misca in judetul Hunedoara. Asa ca daca europarlamentarii cu radacini in judet sunt realmente preocupati de soarta concetatenilor ar trebui sa faca ceva concret pentru oprirea dezastrului economic si demografic fiindca in principiu, pentru asta au fost alesi si sunt platiti. Analize critice / teorii ale cercului vicios pot face sociologii, jurnalistii si cetatenii de rand. De la politicienii alesi avem dreptul sa asteptam altceva, Ce ? Solutii functionale sau demisii de bun simt. Nimic mai mult, nimic mai putin.

    • mesaj@Iuliu.hd' Usurel cu lectiile de sociologie de la Bruxelles.... spune:

      Lipsa fortei de munca nu este o fateta printre altele ci o consecinta…..
      Fenomenul este generalizat in toata Europa dar mai acut in statele estice….
      Invatamant profesional, vocational si dual suna bine dar cu ce scop ? Un efect previzibil ar fi amplificarea fenomenul migratiei. Mirajul strainatatii a golit deja Romania de tineri dar din pacate (sau din fericire !) nu se pot angaja toti la Parlamentul European…
      O mai buna guvernare locala ? Sigur ca n-ar fi rau sa fie bine dar cea mai buna guvernare locala se face… local, nu de la Bruxelles….

  5. Salutari@Monalise.hd' You never walk alone.... spune:

    Desi are cateva scapari, analiza D-nei Hihn este incomparabil mai buna decat a Paslarului ciolosar, platita cu bani grei de primarul PNL-ist David. Obiectiva fiind ea este inevitabil marcata de tristetea / durerea autoarei care, asemeni oricarui locuitor onest al judetului percepe declinul Hunedoarei ca pe o pierdere personala.

  6. Am stat in Hunedoara, la bloc până acum 2 ani, din 10 apartamente pe scară, doar in 3 existau oameni – doi soți pensionari, o doamnă in vârstă singură, un singur copil pe scară…al meu. In toate scările din jur, exact aceeași poveste. Cred ca de la 2-3 blocuri de-abia se strângeau 4-5 copii pe afară. M-am mutat la casă…5 copii pe toată strada, mașini care trec cu o viteză incredibilă de parcă e formula 1. O țară tristă cu un viitor sumbru!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus