Castelul Corvinilor din municipiul Hunedoara reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice din România, turiştii care l-au vizitat apreciind că acesta se poate înscrie între primele cinci destinaţii turistice din ţara noastră.

Considerat ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România, castelul impresionează prin felul în care s-a păstrat peste secole, acest lucru fiind demonstrat de numărul crescut de vizitatori care-i calcă pragul în fiecare an.

Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, pe o stâncă la baza căreia curge pârâul Zlaşti. Construcţia este impunătoare şi poate fi observată de la distanţă, accesul spre castel fiind posibil pe un drum care ocoleşte zona industrială a fostului combinat siderurgic din Hunedoara.

Monumentul istoric este prevăzut cu turnuri, bastioane şi un donjon, iar acoperişurile înalte sunt acoperite cu ţiglă. Considerat ca fiind una dintre cele mai mari proprietăţi ale lui Ioan de Hunedoara, castelul a cunoscut importante transformări. Ultimul turn de apărare, Turnul Neboisa (turnul „nu te teme”) şi Galeria castelului s-au păstrat neschimbate încă din timpul lui Ioan de Hunedoara. Aripa Neboisa a castelului a fost deschisă pentru vizitatori abia în acest an, întregind astfel circuitul destinat turiştilor.

Cei care vizitează castelul vor dori să vadă, cu siguranţă, şi Turnul Capistrano, al cărui nume a fost dat după cel al unui vestit călugăr de la curtea castelului, dar şi Sala cavalerilor, o încăpere mare folosită pentru recepţii. Lista este completată de Turnul Buzduganelor, Bastionul Alb şi Sala Dietei.

În curtea castelului, alături de capela ce a fost construită de Ioan de Hunedoara, se află o fântână despre care legenda spune că ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, în schimbul libertăţii. Se spune că după 15 ani, atunci când au dat de apă, la aproape 30 de metri adâncime, turcii ar fi cerut stăpânilor să se ţină de cuvânt, însă au fost refuzaţi. Supăraţi, prizonierii au scris un text pe zidul din apropierea fântânii care, pentru turişti este tradus sub forma: „Apă ai, inimă n-ai”. Realitatea este însă cu totul alta, specialiştii descifrând textul în traducerea: „Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”. Caracterele scrise în limba arabă sunt datate în secolul al XV-lea.

În ultimii ani, castelul este vizitat de un număr din ce în ce mai mare de turişti, inclusiv din străinătate. Pentru ei, la castel au fost efectuate mai multe investiţii, unele care ţin de tehnologia avansată şi de gadget-urile lumii moderne. Anul trecut, la Castelul Corvinilor a fost inaugurată prima vizită prin tehnologie wirelles, un sistem complex oferind acum turiştilor posibilitatea de a primi explicaţii în mai multe limbi străini, chiar pe telefonul mobil. Deoarece ‘a prins’ foarte mult, în special la grupurile mici de turişti, ideea a fost dezvoltată şi acum vizitarea castelului se poate face şi ajutat de o tabletă ce se închiriază de la poarta de acces contra-cost.

Cele două forme de ghidaj al turiştilor sunt preferate de grupurile mici, mai ales că informaţiile sunt oferite pe măsură ce oamenii ajung într-un anumit loc al castelului. Eficienţa sa este dovedită, în condiţiile în care cel puţin 300 de turişti apelează la această formă de comunicare, în fiecare lună.

„În 2013 Castelul Corvinilor a fost vizitat de peste 250.000 de turişti, ceea ce reprezintă un maxim al ultimilor ani. Numărul turiştilor este în creştere şi în acest an, luna august înregistrând un record absolut de vizitatori la castel. Au fost 61.000 de persoane care au trecut pragul castelului, iar pe 16 august am avut un alt record, de 3.200 de vizitatori într-o singură zi”, spune directorul Muzeului Castelul Corvinilor, Costin Tinca.

Datele statistice arată că aproape 80% dintre turiştii care vin la castelul din Hunedoara sunt români, însă pe lista vizitatorilor se înscriu foarte mulţi oaspeţi din Ungaria, Polonia, Austria, Cehia şi Slovacia. Despre castel au avut cuvinte de laudă şi turişti din Germania, Austria, Italia, Spania, Lituania şi Ucraina.

”Mi-a rămas în minte replica unui turist italian, arhitect de profesie, care a lucrat şi la restaurarea unor clădiri din Veneţia. Atunci când a intrat în curte, primul lucru pe care l-a spus a fost că nu-şi putea imagina că mai există un castel medieval atât de bine conservat. Apoi a adăugat că acest castel pare să fie o fotografie prelucrată în Photoshop”, îşi aminteşte Costin Tinca.

De altfel, reacţiile favorabile ale turiştilor care apreciază felul în care castelul a rămas în picioare după atâtea secole şi expoziţiile deschise în incinta acestuia, s-au reflectat şi în recunoaşterea acestuia pe plan internaţional.

Cunoscutul portal turistic TripAdvisor l-a inclus între primele cinci destinaţii de vacanţă din România, poziţia ocupată fiind datorată voturilor favorabile primite din partea turiştilor care au vizitat acest monument istoric. O dată cu această nominalizare, castelul a primit din partea TripAdvisor un certificat de excelenţă pe anul 2014, fapt ce îl plasează automat pe harta atracţiilor turistice din România şi din lume.

Dincolo de itinerariile turistice, Castelul Corvinilor este locul în care se desfăşoară o serie de manifestări culturale de amploare, cel mai cunoscut eveniment fiind Festivalul de operă în aer liber „Opera Nights”. Timp de cinci zile, în luna iulie, curtea interioară a castelului se transformă într-o sală de spectacol cu o acustică aparte, în care răsună arii din cele mai cunoscute opere ale lumii.

Tot la castel au fost filmate diverse producţii cinematografice, începând cu filmele artistice, continuând cu cele documentare şi anumite spoturi publicitare. Filme care au ca personaje principale pe Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpuşneanu, Francois Villon, Marthin Luther, Henric al VIII-lea, sunt doar câteva repere în care apare castelul din Hunedoara.

Castelul Corvinilor se află acum într-un proces de reabilitare a acoperişului, distrus în ultimii ani de ploi şi furtuni. Reparaţiile trebuiau să fie făcute pentru că altfel apa s-ar fi infiltrat şi ar fi putut distruge pereţii monumentului istoric. Munca la acest proiect este extrem de migăloasă, deoarece ţiglele trebuie aşezate ‘în solzi’, iar în cazul turnurilor este nevoie ca din fiecare să fie decupată o bucată de circa un centimetru. Procedura este absolut necesară pentru ca ţiglele să se aşeze corect, pe o anumită curbură determinată de forma circulară a acoperişurilor.

Castelul are şi mai multe legende, iar una dintre ele este legată de blazonul familiei Corvinilor, un corb care ţine în cioc un inel din aur. Se spune că Ioan de Hunedoara era fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasă femeie din Ţara Haţegului, Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele i l-a dat de soţ pe Voicu, unul dintre cavalerii săi, dăruindu-i un inel pentru copilul nenăscut, pentru ca acesta să fie recunoscut când va fi mare şi va merge la curtea regală. În timpul unei călătorii, familia lui Voicu a uitat inelul pe un ştergar ce fusese aşternut pentru prânz. Atras de strălucirea inelului, un corb l-a luat de lângă merinde şi a încercat să zboare de acolo. Copilul Ioan de Hunedoara l-a văzut, a tras cu arcul în pasăre şi a recuperat inelul.

Povestea a impresionat la curtea regală, iar de atunci blazonul familiei hunedorenilor a rămas corbul cu un inel de aur în cioc.

Sursa: voceatransilvaniei.ro

Foto: lataifas.ro

Un răspuns

  1. cetateanue@gmail.com' Cetatean UE spune:

    Titlul spune “povestea blazonului”! Nu vad asa ceva in continutul articolului! Foamea de clickuri a ajuns si la voi?!

Lasă un răspuns către Cetatean UE Anulează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus