Cea mai mare investiție străină din județul Hunedoara așteaptă unda verde pentru deschiderea exploatării.

Potențialul ridicat de dezvoltare al județului nostru nu a fost valorificat aproape deloc în ultimii ani, astfel că Hunedoara a rămas în urma județelor din regiune, dar și în urma vecinilor de la nord. Chiar și în această situație, județul nu duce lipsă de investitori dispuși să vină cu bani și cu idei. Unul dintre cele mai mari proiecte, care ar putea resuscita economia județului Hunedoara, bate însă pasul pe loc, blocat fiind în hățișul legislativ care mai mult încurcă investițiile în loc să le susțină.

Tradiția în minerit a județului Hunedoara, forța de muncă, dar și resursele existente, au atras investitorii canadieni de la El Dorado Gold care, în parteneriat cu Deva Gold SA, intenționează să deschidă o nouă exploatare auriferă în comuna Certeju de Sus. Inițiativa lor s-a lovit de-a lungul ultimilor ani de opoziția organizațiilor neguvernamentale care luptă pentru protecția mediului și care insistă că procedurile de exploatare sunt poluante pentru mediul înconjurător. Epopeea acestui conflict deschis a culminat în vara acestui an, când Justiția a respins cererea ONG-urilor de anulare a Acordului de Mediu emis pentru exploatarea de la Certeju de Sus.

Munții noștri aur poartă, însă până la exploatare mai durează

Activitatea de cercetare geologică a început în acest perimetru în anul 1998, iar în urma prospecțiunilor s-a stabilit că exploatarea Coranda (Hondol), dispune de o resursă omologată de 32 de milioane de tone de minereu. Practic, asta înseamnă că durata de viață a exploatării ar ajunge la 16 ani, timp în care pot fi asigurate între 600 și 650 de locuri de muncă. Investitorii fac însă, în paralel, cercetări în perimetre adiacente, care să crească durata de viață a exploatărilor miniere până la 20 de ani. 

certej

Pentru comuna Certeju de Sus și pentru județul Hunedoara, deschiderea exploatării ar fi mană cerească, însă la întrebarea „Când începem să scoatem aurul?”, nu pot răspunde nici reprezentanții Deva Gold SA. Motivul este simplu: totul este legat de procedurile stabilite de statul român.

„S-au cheletuit până acum 80 de milioane de dolari pentru cercetări, avize, documentații, studii de impact asupra mediului înconjurător. Am respectat toți pașii ceruți de legislația în vigoare. Acum suntem în faza în care am solicitat scoaterea din circuitul silvic a zonelor unde urmează să fie amenajate iazurile de decantare. Nu ne vom atinge de niciun metru cub de pădure până nu vom pune la dispoziția Romsilva o suprafață împădurită de 3 ori mai mare, iar exploatarea va fi făcută în etape”, a declarat pentru Hunedoara Liberă dr. ing. Nicolae Stanca, directorul general al Deva Gold SA.

Investiție de jumătate de miliard de dolari

Pentru a reîncepe activitatea de exploatarea auriferă investitorii trebuie să construiască totul de la zero, pentru că din ceea ce era odată minerit în zona Certej, s-a ales praful. Practic, aici ar urma să fie refăcută infrastructura rutieră, rețeaua de distribuție a apei, să fie construită uzina de de preparare și iazurile de decantare. De asemenea, investitorii sunt dispuși să constuiască o linie nouă pentru consumul de energie electrică, de o capacitate record pentru județul Hunedoara: 70 MW/an. Construcția noii linii (Mintia – Certeju de Sus) va costa aproximativ 30 de milioane de dolari.

„Vom fi cel mai mare consumator de energie din zonă, nu numai din județ. Actuala linie suportă o sarcină de cel mult 20 MW, insuficient pentru a desfășura activitățile pe care ni le propunem”, spune Nicolae Stanca.

Lucrările de construcție a exploatării miniere se estimează că se vor întinde pe durata a cel mult trei ani, iar reprezentanții Deva Gold SA spun că își doresc să lucreze cu firme de construcții din județul Hunedoara. Valoarea totală a sumelor alocate pentru construcții depășește 550 de milioane de dolari.

În paralel, Deva Gold SA studiază posibilitatea prelucrării unui zăcământ de calcar situat în zona Băița – Banpotoc. Potrivit reprezentanților companiei, calcarul extras de aici ar urma să fie utilizat la prepararea și prelucrarea minereului din zona Certej (calcarul este folosit la iazurile de decantare, unde este amestecat cu sterilul pentru a păstra apele limpezi).

Activitatea nu va afecta mediul înconjurător

În ceea ce privește temerile ONG-urilor de protecție a mediului, reprezentanții companiei spun că aceștia nu au niciun motiv de îngrijorare întrucât Deva Gold SA, până la faza de concentrat, nu va folosi cianuri. Aceștia mai spun că, pentru a ajunge aur, concentratul se va prelucra într-un circuit închis cu distrugător de cianură, iar la evacuare valoarea PPM (parte la un milion) va fi sub 1 în condițiile în care „legislația românească ne obligă să avem PPM mai mic de 5, iar cea europeană, mai mic de 10.”

„Eu i-aș întreba pe acești activiști de mediu: cum își explică științific dispariția cianurii din iazurile care au fost folosite la minele din România? Fiindcă toate iazurile sunt populate cu pește. Sunt iazuri de cianurație în care au fost tone de cianură, iar acum acolo cresc pești”, spune directorul general al companiei din Deva.

Investiție cu puternic impact social

După închiderea activității de exploatare a minereurilor de la Certej, zona trece printr-o adevărată tragedie socială. Oamenii au rămas fără locuri de muncă, tinerii au plecat în străinătate sau în alte orașe, iar cei care au rămas trăiesc în sărăcie de pe-o zi pe alta. Redeschiderea exploatării miniere nu numai că ar rezolva problema socială a localității, dar ar relansa zona care are și un potenial turistic ridicat.

3

Conducerea companiei se teme chiar că nu va reuși să facă față cererilor de angajare depuse deja de locuitorii zonei: „Din punct de vedere social, mă îngrijorează că nu vom putea face față solicitărilor din Certej, al căror număr este dublu față de ceea ce putem noi să oferim. Ne vom orienta în primul rând spre cei care au lucrat în minerit, spre cei care provin din familii de mineri și spre oameni care pot fi ușor recalificați”, declară Nicolae Stanca.

Potrivit datelor furnizate de Deva Gold SA, în Certej au fost create până acum 220 de locuri de muncă (în afara celor create de firmele care desfășoară activități adiacente). În prima fază – cea de construcție –, Deva Gold SA ar putea angaja până la 1.000 de oameni, urmând ca, după 3 ani, numărul acestora să se stabilizeze la aproximativ 650.

Pe lângă rezolvare problemei sociale directe, investiția Deva Gold SA de la Certeju de Sus a salvat bugetul local al comunei: Primăria locală a încasat taxe și impozite care au acoperit întreg necesarul de funcționare a administrației locale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus