Joia din Săptămâna Luminată mai e numită „Joia Rea”. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. Mai este cunoscută şi ca Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele.

Această zi cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

„Joia Rea” ar fi, potrivit credințelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine.

Tradiţia spune că este bine să nu munceşti azi, altfel vei aduce asupra casei ghinionul, secetă şi dăunătorii în livezi.

De asemenea, ca să nu ai parte de probleme, azi nu se spală şi nu se albesc rufele. Nu se lucrează la câmp, ca să nu crească iarbă pe unde nu trebuie. Nu e bine să pleci la drum, căci se spune că există risc mare să te rătăcești. Cine muncește în această zi sărăcește. Nu se face nimic și pentru a ține departe tunetele, trăsnetele, grindina și vijeliile.

Obiceiuri în Săptămâna Luminată

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălţarea Domnului, credincioșii se salută cu cuvintele „Hristos a Înviat!” și răspund „Adevărat a Înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată, sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Celelalte zile din Săptămâna Luminată

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile de la Paști, de Rusalii.

sursa: alba24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus