Pe teritoriul judeţului Hunedoara se găsesc 36 de monumente istorice de „categorie A”, Complexul Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei fiind deja în patrimoniul UNESCO încă din 1999. În afara acestora, aici se află aproape 400 de monumente de categorie B.

În urmă cu mai bine de 6 ani, respectiv în septembrie 2009, Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale a concluzionat ca mai bine de jumătate din teritoriul judeţului Hunedoara să fie propus pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Aria respectivă cuprinde întreaga Ţară a Haţegului, monumentele din Hunedoara, Deva şi de pe Valea Mureşului, plus Ţara Zarandului.

„Acest peisaj cultural integrează vechi ţinuturi româneşti din sud-vestul Transilvaniei, peisaje istorice cu valori excepţionale de patrimoniu cultural şi natural, care se desfăşoară de-a lungul cursului inferior al râului Strei, pe Valea Mureşului şi până în Munţii Apuseni, învecinându-se cu munţii Poiana Ruscă, Retezat şi Şureanu. Patrimoniul cultural cuprinde monumente istorice excepţionale, ilustrând o secvenţă cronologică extinsă”. 

„În consecinţă, este necesară delimitarea limitelor topografice ale peisajului cultural pe baza unui studiu de inventariere complexă a monumentelor importante şi a unui proiect de gestionare pe termen lung”, se mai arată în raport.

Pe teritoriul judeţului Hunedoara se găsesc 36 de monumente istorice de „categorie A”, Complexul Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei fiind deja în patrimoniul UNESCO încă din 1999. În afara acestora, aici se află aproape 400 de monumente de categorie B. 

În urmă cu câteva luni, știind de existența acestui document, am scris, în special pe rețelele de socializare că și Castelul Corvinilor are șanse să devină patrimoniu UNESCO. Am fost imediat combătută de unii politicieni. Bineînțeles că niciunul nu știe de existența acestui raport, altfel ar fi făcut ceva în acest sens. Raportul spune foarte clar că pentru ca aceste monumente să devină patrimoniu UNESCO este nevoie de implicarea autorităților locale și județene. Ccum s-au implicat ele de la finalizarea Raportului și până în prezent? Judecați dumneavoastră!

Componența Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, cea care a stabilit, în septembrie 2009, că jumătate din județul Hunedoara poate deveni patrimoniu UNESCO:

Prof. dr. Dan Mohanu, Co-preşedinte
Şeful Catedrei de restaurare patrimoniu, Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti
Arh. Şerban Sturdza, Co-preşedinte
Preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România
Prof. dr. Ştefan Andreescu, Istoric, Institutul Nicolae Iorga, Academia Română
David Baxter, Restoration Officer, Institute of Historic Building Conservation, Marea Britanie
Maria Berza, Vicepreşedinte, Fundaţia „Pro Patrimonio”
Prof. dr. Ruxandra Demetrescu, Rector, Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti
Prof. dr. Hanna Derer, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti
Paul Gherasim, Pictor, Uniunea Artiştilor Plastici din România
Arh. Ioana Irina Iamandescu, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti;
secretar ICOMOS Mioara Lujanschi, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene
Prof. dr. ing. Dan Lungu, Director general, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
Ierom. Iustin Marchiş, Mănăstirea Stavropoleos
Arh. Dan Marin, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti
Prof. dr. Aurelian Trişcu, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti
Dr. Petre Guran, Cercetător ştiinţific III, Institutul de studii sud-est europene, Academia Română
Dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu, Cercetător principal, Institutul de arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română
Dr. Ioana Iancovescu, Cercetător ştiinţific, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Academia Română
Arh. Ştefan Mănciulescu, Arhitect Şef, Monumente Istorice, Ministerul Culturii, Franţa
Dr. Ecaterina Buculei, Cercetător ştiinţific, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Academia Română
Pîrvu Ionică, Director, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură
Cristian Lascu, Redactor Şef, National Geographic, România

Parte din raport –

https://www.yumpu.com/ro/document/view/31334567/raportul-comisiei-prezidenaiale-pentru-patrimoniul-construit-

Criterii de acceptare ca monument UNESCO (trebuie indeplinit cel putin un criteriu!): 

1. Culturale:
– reprezintă o capodoperă a geniului creator uman și are o certă semnificație culturală,
– prezintă un schimb important al valorilor umane, pe un interval de timp, sau într-o zonă culturală a lumii, cu privire la evoluțiile din arhitectură sau tehnologie, arte monumentale, urbanism, sau design peisagistic,
– să suporte o mărturie unică la o tradiție culturală ori la o civilizație care trăiește sau care a dispărut,
– este un exemplu remarcabil de clădire, arhitectură, sau ansamblu tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă semnificativă în istoria omenirii,
– este un exemplu remarcabil de așezare umană tradițională, de utilizarea a terenurilor, sau de reprezentant al unei culturi, sau arată interacțiunea umană cu mediul, în special atunci când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile,
– este asociat în mod direct sau în mod concret cu evenimente sau tradiții vii, cu idei, sau cu convingeri, cu opere artistice și literare de importanță universală excepțională.

2. Naturale:
– conține fenomene naturale de nivel superlativ sau zone de o frumusețe naturală excepțională și cu o certa importanța estetică,
– reprezintă etape majore ale istoriei Pământului, inclusiv înregistrarea de viață, procese geologice în dezvoltarea de forme de relief, caracteristici geomorfologice sau sau fiziografice semnificative,
– să fie un exemplu remarcabil ce reprezintă procese ecologice și biologice în curs cu impact asupra evoluției și dezvoltării terestre, a apei proaspete, a ecosistemele de coastă și marine, și a comunităților de plante și animale,
– conține cele mai importante și semnificative habitate naturale pentru conservarea diversității biologice, inclusiv a celor care conțin specii amenințate de o valoare universală excepțională din punct de vedere al științei sau a conservării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus