Valoarea totală a investiției este de 17.093.525,54 lei (cu TVA), iar durata de realizare este de 24 de luni.

„Consiliul Județean Hunedoara a încărcat în Sistemului informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare al achizițiilor publice (SICAP) caietul de sarcini pentru proiectarea lucrărilor la Casa de Cultură din Hunedoara”, informează Ciprian Răchită, șef serviciu Achiziții publice din cadrul CJ Hunedoara.
Principalele investiții propuse vizează refacerea finisajelor exterioare, amenajarea spațiului în care va funcționa Biblioteca Municipală și amenajarea subsolului clădirii cu destinația adăpost de apărare civilă.
De asemenea, sunt vizate refacerea instalațiilor de siguranță la incendiu, a celor de climatizare și ventilare, realizarea instalațiilor de mecanica scenei și de sonorizare la sălile de spectacole, refacerea finisajelor interioare, înlocuirea ferestrelor și ușilor, modernizarea birourilor și grupurilor sanitare, revizuirea instalației electrice și de iluminat, procurarea și montarea scaunelor pentru sala de la etaj și procurarea de noi draperii pentru lateralele sălilor de spectacole.
„Reabilitarea Casei de cultură din Hunedoara este un proiect la care ținem foarte mult. La cât de frumoasă este acum zona, după amenajarea pietonalei, era păcat să nu investim în Casa de cultură”, a declarat Costel Avram, administratorul public al județului Hunedoara.
Valoarea totală a investiției este de 17.093.525,54 lei (cu TVA), iar durata de realizare este de 24 de luni.

Ridicată în anii 1956 – 1957, clădirea Teatrului Cinematograf era „punctul nodal al noului spațiu hunedorean. Realizat după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu, edificiul localizat la jumătatea distanței dintre CSH și orașul muncitoresc era o copie de dimensiuni mai mari a Cinematografului Înfrățirea dintre popoare, ridicat în cartierul Bucureștii Noi în 1953 – 1954.

Proiectată într-o manieră neoclasică, cu o fațadă decorată cu elemente corintice, clădirea s-a înscris în linia realismului socialist de a accesibiliza valorile culturii universale populației muncitoare. (…) Aparența clasică clasică a clădirii care nu prezenta niciun fel de reminiscențe ale stilului stalinist triumfalist (…) a constituit probabil un veritabil avantaj atât timp cât nu au fost formulate obiecții față de clădirea hunedoreană”. (Mara Mărginean – „Ferestre spre furnalul roșu – Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan – 1945 – 1968”). Clădirea prezenta niște deficiențe care nu au fost remediate niciodată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus