2 milioane de lei - o „amendă” plătită de Mircea Bobora din banii hunedorenilor.

Apar informații noi (ȘI FOARTE INTERESANTE) despre controversatul proiect al modernizării drumului județean 705 A Costești-Sarmizgetusa, mai cunoscut ca „drumul spre cetățile dacice din Munții Orăștiei” – proiect executat de către SC Trans Construct SRL, societatea-vedetă din dosarul de corupție al fostului președinte al Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloț.

Acum 9 luni, în aprilie 2017, președintele Consiliului Județean Hunedoara recunoștea că trebuie să returnăm peste 2 milioane de lei din cauza faptului că au fost constatate nereguli în urma unui control al Ministerului Dezvoltării Regionale, iar o parte din lucrări au fost declarate neeligibile.

Concret, Consiliul Județean a decontat constructorului piatră concasată, în vreme ce firma de drumuri a folosit piatră de râu (evident, mai ieftină) pentru construirea gabioanelor de protecție în albia râului.

În 14 aprilie 2017, într-o conferință de presă, Mircea Bobora declara că CJ Hunedoara A CONTESTAT raportul care stabilește corecțiile financiare.

„Adevărul e că s-a decontat și piatră de râu. Ca să câștigi cu 21 de milioane un proiect estimat la 41 de milioane, trebuia să … eficientizezi undeva. (sublinierile ne aparțin, n.red.) Nu discutăm despre cine plătește corecția decât în momentul în care contestația este soluționată. În cazul în care va fi respinsă, vom plăti noi, Consiliul Județean, și firma constructoare. (…) Haideți să așteptăm rezultatul contestației”, a declarat Mircea Bobora în cadrul conferinței de presă de joi, 14 aprilie 2017.

EXPLICAȚIE

Pentru că nu toată lumea este familiarizată cu o procedură de licitație pentru lucrări plătite din bani publici, să explicăm cum s-a ajuns la nevoia de „eficientizare” de care vorbea Mircea Bobora.

Așadar, să luăm cazul modernizării drumului spre cetățile dacice. Fiind proprietar al drumului și beneficiar al lucrării, Consiliul Județean Hunedoara a estimat (în baza studiilor specifice și-a proiectului tehnic) că lucrările ar costa aproximativ 41 de milioane de lei. Se organizează licitația, iar lucrarea este câștigată de firma care oferă cel mai mic preț, adică jumătate din valoarea estimată.

Doi ani mai târziu, președintele Consiliului Județean admite cu seninătate că suma ofertată de firma câștigătoare a fost prea mică, nu acoperea necesarul, așa că a fost nevoie de niște „eficientizări” – cum ar fi să fenteze proiectul tehnic, punând piatră de râu în gabioane în loc de piatră concasată.

Primul lucru pe care ar fi trebuit să-l facă în situația de față președintele Consiliului Județean Hunedoara era acela de a verifica procedura de achiziție a acestui obiectiv de investiții. Atunci și acolo s-a produs primul scurt-circuit. Departamentul de achiziții al Consiliului Județean trebuia să analizeze temeinic și să respingă o ofertă financiară subevaluată, care nu avea cum să acopere costurile executării proiectului – așa cum s-a dovedit, iată. Cineva din cadrul acestui departament fie nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu, fie, mai grav, a făcut un abuz în serviciu (că tot e la modă expresia).

Ce a urmat? O armată de funcționărime din CJ a verificat în teren lucrările, dar nimeni nu a sesizat nicio neregulă. Lucrările au fost recepționate, facturile achitate, panglica tăiată cu mare fast de liberalii aflați atunci la inaugurare, în 2016.

Ce am aflat zilele trecute?

ATENȚIE: Onor conducerea Consiliului Județean declară că nu a mai așteptat rezultatul contestației (așa cum declara Mircea Bobora în aprilie, anul trecut), ci s-a grăbit să returneze din propriul buget cele două milioane de lei imputate de Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) pentru lucrările de modernizare a drumului judeţean Costeşti – Sarmizegetusa Regia, însă îşi rezervă dreptul de a se îndrepta împotriva constructorului pentru recuperarea prejudiciului (sursa – Mesagerul Hunedorean).

Mai grav, șefii de la CJ recunosc negru pe alb pentru sursa citată că abia „la finele lunii decembrie 2017, CJ Hunedoara a depus o contestaţie la această măsură dispusă de minister, la Curtea de Apel Alba-Iulia, pentru care încă nu s-a fixat un termen de judecată.”

 

Păi cum vine asta, domnule Bobora? Acum 9 luni ne spuneți că ați contestat raportul și că doar după soluționare veți plăti eventuale penalități, iar acum aflăm că banii (2 milioane de lei, domnule Președinte!) au fost deja plătiți, bine-mersi! De contestarea raportului v-a durut fix în cot, dar „vă rezervați dreptul” de a vă îndrepta împotriva constructorului. Ne luați de proști pe toți, domnule Mircea Bobora!

 Cârdășia instituțiilor statului

Epopeea modernizării drumului spre cetăți ar putea fi predată în școli. Este un exemplu perfect despre cum instituții ale statului nu funcționează – sau funcționează contrar scopului pentru care au fost înființate și finanțate din banii oamenilor.

Este oficial deja: știm că firma constructoare a folosit „piatră de râu” la construcția gabioanelor, deși trebuia să pună piatră concasată.

Pare că nimeni nu se întreabă: OARE S-A FOLOSIT PIATRĂ DE RÂU DIN ALBIA RÂULUI?

Cum am putea crede una ca asta de vreme ce reprezentanții Gărzii de Mediu Hunedoara și cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) au atribuții de verificare și control ca astfel de situații să nu se întâmple?! Ar fi imposibil ca firma constructoare să lucreze vreme de luni de zile cu excavatoarele în albia râului fără ca instituțiile vigilente ale statului să se sesizeze, nu-i așa?

Din raportul de activitate pe anul 2016, aflăm că cei de la Garda de Mediu au efectuat nu mai puțin de 41.721 de inspecții în domeniul ariilor protejate, biodiversităţii și biosecurităţii și controlul poluării. Cum ar fi putut să le scape o acțiune ilegală de proporții în albia unui râu situat în arie protejată – așa cum era cazul la drumul spre cetățile dacice?

Uite excavatorul, nu e excavatorul…

Iată însă că în luna august a anului 2015, administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina (PNGM-C) a sesizat mișcări suspecte în zonă, așa că s-a adresat Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Hunedoara (în atenția directorului Sever Bogdan – foto de mai jos, stânga) cu privire la lucrările care se execută în aria naturală protejată. „Lucrările se desfășoară cu utilaje, în albia râului Grădiște. Acestea constau în extracția materialului din albia râului cu excavatorul și concasarea materialului pentru drum. Lucrările afectează habitatele naturale terestre și acvatice, depășesc zona de dezvoltare durabilă a parcului, intrând în zona de management durabil, zonă în care sunt interzise astfel de lucrări”, se arată în sesizarea făcută în 26.08.2015 de către Administrația PNGM-C.

sever burjan

După aproape două săptămâni de introspecție, domnul Sever (care în situația de față s-a dovedit extrem de … Indulgent) își trimite oamenii din subordine în control în zona indicată prin sesizarea formulată de Administrația Parcului Natural. În răspunsul transmis de Garda de Mediu, celor de la Administrația Parcului li se spune, pe românește, că nu au văzut bine. „Sorturile necesare realizării lucrărilor sunt aduse în parte de la SC TC Ind SRL Orăștie și în parte de la baza proprie de producție din Vețel”, spun, în adresa datată 11 septembrie 2015, cei de la Garda de Mediu. Mai spun cei de la Gardă că nu au văzut niciun excavator în albia râului.

Cu dedicație pentru domnule Sever și pentru cei care, eventual, îl verifică pe dumnealui, prezentăm câteva fotografii care par să dea dreptate celor de la Parcul Natural (vezi de mai jos).

Dumneavoastră ce vedeți, stimați cititori – s-a lucrat sau nu cu excavatoare în albia râului?

foto excavtor

foto2

Burjan ne minte … de îngheață apele

Cei de la Apele Române (SGA Hunedoara), conduși de eternul Grigorie Burjan (foto de mai sus, dreapta) – supranumit și „basculanta MS 32-SGA” după numărul de înmatriculare al autospecialei pe care ar fi folosit-o în interes personal (așa a declarat șeful dumnealui de la Mureș, Ioan Blaga, nu noi – ne răspund că ei nu controlează, ci doar dau avize! Păi în baza a ce dați avize, domnule Burjan? Nu verificați niciodată în teren ce se întâmplă în „apele române”, ci sunteți doar un fel de casierie unde se plătesc avize?

Să vă ajutăm noi, citându-vă câteva dintre obligațiile instituției pe care o conduceți. De exemplu, domnule director Grigorie Burjan, vă informă că Apele Române „verifică, controlează,  în toate bazinele hidrografice, respectarea prevederilor actelor de reglementare (avize/autorizații) în domeniu, respectarea prevederilor Legii Apelor cu modificările și completările ulterioare, stabilește măsuri și termene de remediere în vederea respectării prevederilor legale, aplică sancțiuni contravenționale și plângeri penale acolo unde este cazul.”

Ca să vă faceți o idee, stimați cititori, în anul 2015, „colectivele de inspectie teritorială și bazinală din cadrul Apelor Române au realizat un număr total de 20.738 controale și-au aplicat 1.469 de amenzi și sanțiuni în valoare de 7,7 milioane lei”.

Răspunzând la o adresă pe care redacția Hunedoara Liberă a înaintat-o conducerii SGA Hunedoara, domnul Burjan se preface naiv (și ne ia de proști), explicându-ne ca la clasa I că instituția dumisale nu verifică proiectele de infrastructură, cum ar fi drumul spre cetățile dacice. Nu asta v-am întrebat, domnule director! Răspundeți la o întrebare simplă: Ați știut sau nu n-ați știut, ați avizat sau n-ați avizat lucrări în albia râului Grădiște în perioada șantierului din 2015-2016? Cu alte cuvinte, din punctul dumneavoastră de vedere, s-a petrecut sau nu ceva necurat acolo? Da sau nu, e simplu, domnule Burjan.

Moloț sau Bobora, tot Mircea ăla e!

Iată cum instituțiile de control ale statului (Garda de Mediu, Apele Române, Inspectoratul de Stat în Construcții etc.) nu au văzut nimic, Consiliul Județean (beneficiarul lucrării!) a verificat constant șantierul și, ați ghicit, a constatat că totul este perfect legal și conform proiectului, așa că drumul a fost inaugurat cu tăiere de panglică în preajma campaniei electorale din 2016 de către Adrian David – președinte al CJ la vremea respectivă.

Inaugurare-drum-sarmizegetusa-regia-794x529

Să mai amintim, așa, în treacăt, că președintele David era pe atunci temeinic consiliat în privința acestui proiect strategic de Ovidiu Popa – nimeni altul decât candidatul de acum 2 luni al ALDE Moloț la Primăria Deva. De altfel, în Cererea de finanțare pentru modernizarea drumului spre cetățile dacice (cu câteva zile înainte de descinderea procurorilor DNA în biroul lui Mircea Moloț, la sfârșitul anului 2014), Ovidiu Popa apare ca manager al proiectului. Imediat după ieșirea de pe scenă a lui Moloț a dispărut și Popa, dar a revenit spectaculos în calitate de consilier personal al lui Adrian David fix pe acest proiect. Oare doar nouă ni se par interesante toate aceste legături și încrengături?

A trecut ceva vreme de la redeschiderea drumului spre cetăți. Între timp în fruntea CJ Hunedoara a venit Mircea Bobora (PSD), însă băieții deștepți de pe vremea liberalilor sunt tot „la butoane” – doar că acum au un nou șef (foto 4).

Ați auzit de vreun control intern, l-ați auzit pe Mircea Bobora să întrebe vreodată: „Cine s-a ocupat de acest proiect din partea Consiliului Județean? Cine s-a făcut că nu vede ce s-a întâmplat acolo? Cine a semnat bun de plată pentru lucrări neconforme cu proiectul?”

Nu, Mircea Bobora a plătit din banii hunedorenilor paguba și a pus repede batista pe țambal.

 Să fie oare o „cârdășie orchestrată” a autorităților?

Un lucru este clar: dacă până și o singură persoană din oricare din instituțiile amintite mai sus ar fi semnalat nereguli, astăzi nu am mai fi în situația de a restitui cele 2 milioane din finanțarea europeană.

Nu vi se pare că prea au acționat cu toții, aliniați ca la comandă unică? Drumul a fost închis cu barieră și păzit pe durata lucrărilor, iar instituțiile de control n-au văzut și n-au auzit nimic.

Cine ar fi putut „orchestra” această posibilă cârdășie a atâtor autorități în timpul domniei liberale de la Consiliul Județean Hunedoara? Cine avea un interes ca firma din dosarul la DNA al lui Mircea Moloț să nu fie deranjată și să i se deconteze bani în plus? Cum se face că președintele de azi al Consiliului Județean, domnul Mircea Bobora, nu face nimic pentru aflarea adevărului (și a vinovaților, desigur!), ci plătește repede „amenda” de 2 milioane din bani publici?

Am dat cumva peste o caracatiță transpartinică și interinstituțională? Este cineva din țara asta interesat de răspunsul la întrebările de mai sus?

Până azi, nimeni nu i-a „deranjat” pe șefii de la Consiliul Județean Hunedoara, Garda de Mediu, Apele Române sau ISC.

Păi, dacă „oamenii statului” au făcut controalele și plățile, semnând cu mânuța lor că lucrările erau realizate conform proiectului, de ce să plătească hunedorenii amenda? Cineva tot va trebui într-o bună zi să răspundă la toate aceste întrebări.

Lui Mircea Bobora i se pare moral să ia banii din buzunarul oamenilor. Nouă nu!

5 răspunsuri

  1. sanmental@yahoo.com' academicfrog spune:

    Mafia ”Io, Mircea porcul și buboiul”, care joacă tontoriul pe capul hundorenilor…

  2. Doi hotii M+M ,acestii doi hoti au pagubit judetul cu milioane de euro si nimeni nu face nimic,suntem o natie de prostii cit ii mai suportam hai sa iesim in strada.

  3. CJ sa verifice si lucrarile executate la Vulcan din bani veniti de la CJ calitatea lucrarilot nu este conform proectelor

  4. Si “organele” statului nu fac nimic ? 🙁

  5. Nu…de obicei nu…dar sperăm…

Lasă un răspuns către Ealocin Anulează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus