„Informațiile pe care le voi da, voi căuta să fie cât mai obiective indiferent de persoane și gradul de prietenie existentă între mine și persoana despre care voi da informațiile solicitate”

15 aprilie 1967, o zi foarte importantă, atât pentru Ministerul Afacerilor Interne-Secția Raională Orăștie, cât și pentru județul Hunedoara. În acea primăvară, în cadrul liceului ”Aurel Vlaicu” din Orăștie au fost sesizate anumite comportamente de influențare și atragere a unor elevi în acțiuni ostile regimului comunist. Din interceptarea corespondenței și a sesizărilor oficiale făcute de către conducerea școlii a rezultat faptul că, încă de la începutul anului școlar 1966-1967, s-au observat o serie de manifestări sectante în cadrul instituției de învățământ. Mai exact, două salariate, femei de serviciu, au reușit atragerea unor eleve la adunările sectei penticostale care aveau loc în comuna Căstău, județul Hunedoara. Școala a luat atitudine în privința acestor manifestări ostile regimului comunist, însă Ministerul Afacerilor Interne-Secția Raională Orăștie, a decis luarea unor măsuri extreme pentru a cunoaște și preveni din timp orice acțiune care ar fi putut pune în pericol regimul socialist. „Se impunea” necesitatea recrutării de agenți corespunzători chiar din rândul elevilor.

După verificări și studii efectuate, s-a stabilit că pentru scopul propus, corespunzător era Mircea Ioan Moloț, elev în clasa a X-a B. Cel care s-a ocupat de elevul Moloț a fost agentul “Vlad Barbu” (informator), care a oferit superiorilor date despre candidatul vizat pentru recrutare. Se pare că informatorul a ajuns să îl cunoască mai bine pe Moloț într-un moment în care tânărul elev a sesizat anumite aspecte de indisciplină petrecute în școală, despre care nu s-a sfiit să raporteze fără să-i fi cerut cineva acest lucru. Poate că acesta a fost momentul care l-a recomandat pe Moloț pentru viitoarea lui carieră în Securitate. „Vlad Barbu” l-a caracterizat pe Moloț ca fiind un elev comunicativ, cu un comportament bun în cadrul școlii. Acesta era apreciat și de profesori, mai ales pentru interesul pe care îl depunea la învățătură, iar relațiile cu colegii de școală erau multe la număr și bune. Nota furnizată superiorilor de către „Vlad Barbu”consemna că elevul Moloț corespunde, are toate calitățile unui informator de succes. Recrutarea candidatului s-a făcut în casa de întâlnire „TRANDAFIRUL” din Orăștie, unde tânărul Moloț a fost invitat după terminarea orelor de curs. Securistul știa că elevul, navetist între Orăștie și Mărtinești, dispune de două ore libere de la terminarea cursurilor și până la sosirea autobuzului. Timpul părea suficient pentru o discuție clarificatoare pentru organele regimului comunist.

Recrutarea propriu-zisă  a fost făcută de Lt. maj. Mathe Ștefan, în baza aprobării primite la data de 27 aprilie 1967. Odată ajunși la locul recrutării, au fost purtate discuții cu candidatul despre modul în care se făceau pregătirile la ore de către profesori. Elevul Mircea Moloț nu a ezitat nici măcar o secundă, și le-a povestit ofițerilor că profesorul Ion Dumitru, deși are o pregătire bună, de multe ori preda mult sub așteptări și avea un comportament necorespunzător față de elevi. Moloț oferă ofițerilor și un exemplu pentru a-și argumenta declarația: el povestește că în cursul acelei luni, sus-numitul profesor a ridicat la răspuns un număr de 20 de elevi și le-a dat note între 2 și 4. După alte discuții privind comportamente cosmopolite și huliganice ale elevilor în cadrul unității de învățământ, Moloț le-a spus că acestea au existat, dar au fost remediate de conducerea școlii, și a insistat să le indice recrutorilor săi că el este foarte cunoscut și agreat de colegii lui.

În procesul recrutării s-a constat că numitul Mircea Ion Moloț corespunde scopului propus și s-a trecut la recrutarea propriu-zisă. Candidatul a arătat că este dispus să sprijine organele regimului socialist și că problemele pe care le va sesiza le va aduce la cunoștintă din timp pentru a se lua măsurile corespunzătoare. Lt. maj. Mathe Ștefan i-a dat de înțeles tânărului Moloț că acceptă acest ajutor din partea lui, dar că această colaborare trebuie să se desfășoare în mod organizat, pe o perioadă de timp mai îndelungată și în anumite condiții. Securistul i-a mai pus în vedere că despre acest lucru nu trebuie să știe absolut nimeni, fie părinți, rude sau prieteni. Candidatul a acceptat toate aceste condiții și, de comun acord, s-a fixat numele conspirativ „MUREȘAN MIRCEA”, cu care va semna materialele (notele) informative. La absolvirea liceului, colaboratorul a fost scos din rețeaua informativă, iar dosarul său personal a fost clasat la arhivă cu nr. 8514.

Dacă la vârsta studiilor liceale minorul Moloț ar putea primi înțelegere în ceea ce privește decizia lui de a deveni informator, lucrurile nu stau tocmai așa când vorbim de un bărbat în toată firea, care este pus în situația de a alege din nou și procedează la fel ca în clasa a X-a, fără să clipească. În luna ianuarie, 1974, Mircea Ion Moloț este reactivat.

În anul 1973, Mircea Moloț era profesor de matematică și suplinitor la catedra de educație fizică în cadrul Grupului Școlar C.S. Hunedoara. Odată cu noul loc de muncă, Moloț și-a achiziționat și un apartament în Deva, pe care l-a mobilat, însă în urma acestor cheltuieli s-a ales cu foarte multe datorii. În nota informativă din data de 12 ianuarie 1973, scrisă de sursa „VIOREANU”, sunt enumerate câteva din datoriile profesorului: 1700 lei datorați lui Balint, 916 lei la ONT, 2000 lei la un oarecare Juncu. La toate astea se mai adaugă reținerile pe care le avea la salariu: rată plus CAR. Salariul lui Moloț nu putea depăși suma de 1600 de lei, astfel că la data de 5 decembrie, în ziua de salariu, el a ridicat doar 18 lei. În mai multe note în care este descris Moloț, sursele informează că acesta are obiceiul de a lua bani împrumut, pe care uită să-i înapoieze la timp sau nu-i mai returnează deloc.

În anul 1973 au fost întocmite mai multe rapoarte și note, necesare pentru reactivarea acestuia. Ocazia perfectă pentru a restabili contactul informativ cu Moloț s-a ivit pe neașteptate: o altercație cu un elev din anul doi a fost momentul ideal pentru ofițerii sistemului comunist de a relua legătura cu fostul lor colaborator. Sub pretextul de a clarifica evenimentul nefericit din cadrul școlii, întâlnirea a avut loc într-o recreație. În discuțiile purtate într-un cabinet al catedrei de educație fizică, Moloț și-a etalat încă o dată abilitățile și calitățile excepționale care îl recomandau, astfel că raportul scris ulterior întâlnirii a fost unul pe măsură: profesorul era un individ cu posibilități și calități deosebite, demn de a fi reactivat în calitate de colaborator al organelor comuniste. Data de 29 ianuarie 1974 este extrem de importantă pentru Moloț pentru că marchează cea de-a doua lui “naștere” ca și colaborator al securității. Pentru că în discuția precedentă el și-a exprimat dorința de a ajuta organele în munca informativă, i s-a propus o colaborare organizată, așa cum era deja instruit, și i s-a dat un nou nume conspirativ, cu care să semneze notele informative: „VIOREL PANȚURU”. (foto de mai jos)

angajament

 

nota de relatii

În 20 aprilie 1974, Mircea Moloț, la propunearea organelor de securitate, trece de la cateogoria de colaborator la cea de informator datorită abilităților lui de informare și a relațiilor pe care le avea în cadrul instituției de învățământ unde și activa ca profesor. Odată cu semnarea angajamentului, sursa VIOREL PANȚURU a oferit securiștilor și o listă cu numele celor despre care putea oferi informații (vezi foto de mai sus: NOTĂ DE RELAȚII), printre care și colegul lui de catedră, Schneider Matei, profesor de limba germană. Excesul de zel a lui Moloț se vede în nota informativă furnizată organelor de securitate în data de 25 aprilie 1974, după doar 5 zile de la promovarea sa în rândul informatorilor Securității. (foto de mai jos)

nota informativa

Activitatea informatorului VIOREL PANȚURU a continuat și pe timpul stagiului militar efectuat la Școala Militară de Ofițeri de Rezervă nr.1, București. Moloț a colaborat cu organele de contrainformații militare și a desfășurat o activitate informativă utilă, semnalând din timp deficiențele din evidența, păstrarea și paza documentelor secrete, a armamentului, muniției și substanțelor toxice de luptă. Mai mult decât atât, el a dat informații despre comentariile ce se purtau cu privire la evenimentele politice interne și externe, aspecte negative care influențau starea de spirit și capacitatea de luptă a unității. Informatorul Moloț este descris de către un ofițer de contrainformații ca fiind modest și obiectiv, sociabil cu colegii săi și capabil să-și îndeplinească în cele mai bune condiții sarcinile încredințate.

Astăzi, Mircea Ioan Moloț este jupânul județului Hunedoara, cu o avere pe care până și lui îi e greu să o cuantifice. De la statutul de profesor cu un salariu de 1600 de lei, un apartament în Deva și o mulțime de datorii, a ajuns stăpân peste un județ. Acum locuiește într-o vilă, deține mai multe imobile și are afaceri în mai toate domeniile care au legătură directă la banul public. Viața lui s-a schimbat radical de prin anii ‘90 când, pășind în lumea politică și administrativă, a putut să-și pună în aplicare toate abilitățile și experiența acumulate în timpul colaborării cu serviciile de securitate.

CITEȘTE ȘI: Turismul, falimentar în județ, profitabil pentru Moloț?

În anul 2009, Consiliul Județean Hunedoara a înființat Compania Județeană de Turism cu scopul de a revitaliza județul din punct de vedere turistic. Încă de la câștigarea primului mandat, Moloț le-a vorbit hunedorenilor despre importanța dezvoltării turismului în județul Hunedoara, însă acțiunile lui în calitate de președinte au condus mai mereu către afacerile proprii, care au prosperat și s-au diversificat de la un an la altul.

Angajamentul lui la securitate conține o declarație halucinantă despre propria-i persoană: „Informațiile pe care le voi da, voi căuta să fie cât mai obiective, indiferent de persoană și gradul de prietenie existent între mine și persoana despre care voi da informațiile solicitate”. Și astăzi este același soldat cu armură de tinichea scorojită, care calcă totul în picioare fără să clipească, exact ca în clasa a X-a B.

6 răspunsuri

  1. foaiadehateg@yahoo.com' foaia de hateg spune:

    ce a mai inviat bogdan haulica, de cand s-a spart usl-ul. pana acum a fost liniste, acum, dintr-o data apare hunedoara libera. bravo baieti, insa s ao tineti tot asa, nu sa va schimbati dupa cum bate vantul: SA FITI LIBERI SI INDEPENDENTI… TOT TIMPUL!

  2. Pingback: Dan Radu Rușanu către Traian Berbeceanu: „Ai două minute să părăsești biroul primarului sau, în două zile, ieși din Poliție!”

  3. Pingback: Turismul, falimentar în județ, profitabil pentru Moloț?

  4. Poate ne spune piticul cum l-au numit rusii.

  5. grigoriu.marian@yahoo.fr' Grigoriu Marian spune:

    Matei, daca citesti acest mesaj, lasa-mi un mesaj pe adresa grigoriu.marian@yahoo.fr, ne-am cunoscut in Iasi pe vremea cand erai student si as vrea sa ne depanam amintirile.

  6. grigoriu.marian@yahoo.fr' Grigoriu Marian spune:

    Tot pentru Matei Schneider
    Ca sa-ti dau un indiciu, amintesteti de str. CUCU din Iasi si de restaurant BOLTA RECE.
    Doamne ajuta cui saruta si sporeste cui iubeste!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus