Hunedoara Liberă vă urează Sărbători fericite!

Nasterea Domnului – Craciunul este primul praznic imparatesc cu data fixa. Sarbatoarea aceasta marcheaza nasterea Mantuitorului si este sarbatorita de catre crestinii din intreaga lume in fiecare an pe 25 decembrie. Acest moment marcheaza nasterea trupeasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si prima sarbatoare crestina a Mantuitorului in ciuda faptului ca nu este la fel de veche precum Pastile sau Rusaliile. Biserica Ortodoxa priveste nasterea Fiului lui Dumnezeu ca inceputul lucrarii Sale mantuitoare ce Il va conduce spre jertfa suprema pe Cruce, pentru om si a sa mantuire.

In lumea veche accentul era pus pe ziua mortii si a invierii divinitatilor si mai putin pe nasterea acestora. La inceput, Biserica obisnuia sa considere mai importante sarbatoarea mortii si a invierii Mantuitorului. Drept dovada, calendarele crestine tin vie amintirea posteritatii si nu datele de nastere ale mucenicilor si ale Sfintilor. Vechimea sarbatorii se poate observa in documentele de la sfarsitul celui de-al treilea secol, traditie consemnata de istoricul bizantin Nichifor Calist, in timpul domniei lui Diocletian si a lui Maximian. Aceasta perioada este o pata neagra pe istoria crestinatatii datorita persecutarii crestinilor. Adunati sa praznuiasca Nasterea Domnului, acestia au pierit arsi de vii intr-o biserica din Nicomidia.

Craciunul este praznuit de catre credinciosi dupa calendarul gregorian pe 25 decembrie, in timp ce calendarul iulian considera ca acest lucru s-a petrecut pe 7 ianuarie. De asemenea, Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos reprezinta una din cele 12 sarbatori domnesti, cunoscute de catre credinciosi si sub numele de praznice imparatesti. In tarile in tare crestii sunt majoritari Craciunul este o sarbatoare legale si se lrelungesti si in ziua urmatoare, 26 decembrie: a doua zi de Craciun.

Daca in Apus Nasterea se sarbatorea in fiecare an pe 25 decembrie, in Rasarit, aceasta sarbatoara coincide cu Botezul Domnului, la data de 6 ianuarie, sarbatoare numita de regula sarbatoarea Aratarii Domnului. Rasaritenii considerau ca Mantuitorul S-ar fi nascut si ar fi fost botezat in aceeasi zi.

Totusi, atat in Orient, cat si in Occident Nasterea Domnului era praznuita la aceeasi data, insa diferentele dintre calendarul gregorian si cel iulian au facut ca sarbatoarea Nasterii Mantuitorului sa nu mai coincida.

Despartirea sarbatorii Nasterii de cea a Botezului a avut loc la Biserica din Antiohia in jurul anului 375, iar mai apoi la Constantinopol in 379, cand Sf. Grigore de Nazianz a tinut o predica festiva care mai tarziu va deveni izvor de inspirati pentru imnograful Cosma de Maiuma, care va compune canonuluf Nasterii. In prezent, doar crestinii din Armenia sarbatoresc Craciunul la data de 6 ianuarie, precum in vechime.

Mantuitorul se naste din Preasfanta Fecioara Maria pentru a mantui neamul omenesc, conform Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii in cetatea Betleemului, intr-o iesle simpla, in pestera saraca. Atat Iosif, cat si Maria au venit de la Nazaret in Betleem cu ocazia recensamantului ordonat de proconsulul Quirinius, de pe vremea imparatului Octavian Augustus. Totusi, negasind gazduire in cetate, se adapostesc intr-o pestera pastoreasca, unde Maria Il naste pe Pruncul Sfant.

Desi, conform traditiei, se spune ca trei magi au venit sa se inchine Pruncului Sfant in ziua Nasterii Sale (sau, conform Traditiei Bisericii Romano-Catolice, 12 zile mai tarziu), Sfanta Scriptura pomeneste mai multi intelepti fara sa precizeze numarul acestora si momentul in care acestia au venit. Magii ii aduc Pruncului daruri: aur, smirna si tamaie, daruri si simboluri care aveau o semnificatie aparte: aur deoarece Hristos era imparat, tamaie, precum unui Dumnezeu si smirna precum aceluia ce va patimi si va muri pentru pacatele noastre.

sursa: calendarulortodox.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus