Drumuri rustice, zone arabile întinse, păduri și situri arheologice unice deschid peisajul de poveste pe care îl oferă călătorului Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina.

Reper important pe lista patrimoniului natural al României, zona delimitată de vârfuri montane cu goluri carstice și cursuri de apă de când lumea atrage anual turiști de peste tot. Cine nu se gândește să calce pe urmele dacilor odată cu intrarea în cetatea Sarmizegetusa Regia sau pentru liniște spirituală în adevărate meditații și momente de rugăciune, mai cu seamă în perioada verii…?

Promovarea turistică a Parcului Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina, atragerea de fonduri europene și rezolvarea diverselor probleme ce se ivesc, inevitabil, într-o zonă frecventată și de turiști mai puțin protectori ai naturii reprezintă un scop în sine pentru cei care se ocupă de acest areal protejat.

Nașterea frumuseților Masivului Șureanu

Parcul Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărui scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic sau pedologic. Gospodărirea durabilă a resurselor naturale, conservarea peisajului și tradițiilor locale, precum și încurajarea turismului bazat pe aceste valori sunt, de ani buni, scopuri ale celor care se ocupă de destinele zonei.

“Certificatul de naștere’ al Parcului Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina ne dezvăluie faptul că anul 1979 a reprezentat primul pas în recunoașterea oficială la nivel județean a ariei naturale. Atunci, Comitetul executiv al Consiliului Popular al județului Hunedoara aproba înființarea parcului, fapt reconfirmat în perioada post-revoluției din decembrie, respectiv în anul 1997, prin intermediul Hotărârii Consiliului Județean nr. 13. Odată cu intrarea în Mileniul III, parcul natural din inima Masivului Șureanu este declarat arie naturală protejată de interes național, fiind astfel încadrat, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V IUCN.

Până la intrarea zonei în Rețeaua Natura 2000 mai trec șapte ani, iar începând din 2007 Parcul Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina devine, cu acte în regulă, parte din acest exclusivist club, prin declararea siturilor ROSCI 0087 (sit de importanță comunitară) și ROSPA0045 (sit de importanță avifaunistică).

La ora actuală, frumusețea locului desprins parcă din basmele cu zâne și crai se întinde pe o suprafață totală administrată de 39.818 hectare, în care sunt incluse și nou-venitele situri Natura 2000.

Parcul Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina este situat în Masivul Șureanu (cu subdiviziunile Munții Orăștiei și ai Sebeșului), fiind mărginit de depresiunile Hațegului — la vest, și Orăștiei — la nord. Din desișurile ascunse ale Grădiștei, susurul apelor curgătoare străpunge liniștea din luminiș cu sunete fin acordate pentru urechile turiștilor. Partitura naturii își vede liniștită de spectacol, iar culmile care străjuiesc pădurea și câmpiile seamănă cu anticii străjeri care aveau grijă, odinioară, ca porțile cetăților să fie bine ferecate în fața dușmanilor.

Parte importantă din natura parcului, vârfurile muntoase, alături de drumurile piezișe, delimitează clar granițele în care racul de ponoare sau garofița plăpândă și grațioasă își duc existența în tihnă.

Parcul Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina este ‘apărat’ la nord de semețul Godeanu, cu cei 1.656 de metri înălțime, dar și de vârfurile Groape (1.283 m), Brusturelu (1.229 m) și Prisaca (1.219 m). Odată ajunși în partea de est, admirăm peisajul muntelui Steaua Mare (1.730 m), dar și al vecinilor săi, Steaua Mică (1.674 m), Jigorul Mare (1.498 m) și La Zapoje (1.223 m). Vestul așezării aparține masivelor Muncelu Mare (944,2 m), Șipoteni, Măgura (803,6 m), Lăuțu (910 m), Rotundei, Secuiului (948 m), Vărgău (781,2 ) și Chicera (775,1 m).

Natura în armonie cu flora și fauna

Pe terenurile Parcului Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina, unde soarele brăzdează cerul zi-lumină în anotimpul văratic și aplică ierbii și frunzelor unicul ‘bronz’ de toamnă roșiatic, flora și fauna se îmbină în mod armonios.

Condițiile fizico-chimice, precum și cele climatice, au favorizat apariția și dezvoltarea în timp a unei flore și vegetații specifice, variate. Aparițiile primăvăratice ale cimbrișorului, brusturului negru sau ale speciei crucea voinicului fac din arealul natural protejat o zonă fără pereche. Condițiile de mediu au un rol hotărâtor pentru dezvoltarea diverselor plante și flori la o scară altitudinală extinsă, cu aproximativ 1.270 de metri diferență de nivel, după cum reiese din notele specialiștilor, publicate pe pagina de internet a Parcului, gradiste.ro. Tot în parc regăsim specii de taxoni rari, printre care Sesleria rigida (coada iepurelui) sau Anacamptis pyramidalis (bujorul), acompaniate de pteridofite, ca Botrychium multifidum, specie strict protejată prin Convenția de la Berna.

În privința faunei, aceasta rămâne, deocamdată, puțin studiată. Cu toate acestea, în Parcul Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina, descoperirile de până în prezent au scos la iveală familii de vertebrate, ca reptile și amfibieni. Nici speciile de chiroptere nu fac excepție și apar în albumul de amintiri al Parcului. În peșterile din perimetrul zonei au fost identificate mai multe specii de lilieci, printre care: liliacul mare de amurg (Nyctalus noctula), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Rhinolophus hipposideros și Myotis myotis. De altfel, conform site-ului dedicat zonei, ultimele trei specii necesită desemnarea de arii speciale de conservare, fapt impus atât de legislația europeană în domeniu, cât și de cea românească.

Istoria locului dezvăluie, prin documentele oficiale, că Peștera Șura Mare adăpostea, între anii 1960 — 1970, una dintre cele mai mari colonii în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus și Miniopterus schreibersii. Observații recente au scos în evidență prezența, în continuare, a unei mari populații de lilieci, de circa 40.000 de indivizi aflați în hibernare. Speciile dominante sunt: Pipistrelus pipistrelus și P. pygmaeus (34.000 indivizi), Miniopterus schreibersii (3.500 indivizi), Rhinolophus ferrumequinum (600 indivizi), Nyctalus noctula (peste 1.000 indivizi), respectiv Myotis sp. (circa 2.000 indivizi).

Eco-turism pentru cultură, tradițiile și obiceiurile locale

Accesul amatorilor de drumeții și aventură în Parcul Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina se face pe trasee turistice bine stabilite din Munții Șureanu, din direcțiile: Călan, Orăștie și Petroșani. Traseele către punctele de interes traversează sinuos drumuri comunale, forestiere, precum și numeroase poteci turistice marcate sau nemarcate. În acest mod, vizitatorul are ocazia să descopere tradițiile și obiceiurile la care localnicii țin de ani de zile. Păstoritul, sărbătorile locale în care costumele populare joacă un rol esențial, dar și modul de viață al ciobanilor sunt doar câteva dintre elementele care pot cântări decisiv în balanța alegerilor care stau la baza unei vacanțe reușite.

De altfel, dacă e să ne aruncăm un ochi pe datele oficiale puse la dispoziția AGERPRES de cei care se ocupă de destinele Parcului Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina, observăm că, dintre cei 7.000 de turiști care intră anual în zona ariei naturale protejate, jumătate aleg să redescopere valorile dacice de demult.

“Conform datelor de monitorizare turistică culese în anii 2011 — 2014 de către administrație, în parc intră anual între 6.000 și 7.000 de vizitatori (valoare estimată pe baza observațiilor efectuate în teren). Aproximativ 50% dintre turiști vin în PNGM-C pentru vizitarea complexului de cetăți dacice (în special Sarmizegetusa Regia). Pe timpul verii, un aflux mare de vizitatori îl aduce turismul spiritual (meditații, rugăciuni etc.), mai ales în perioada solstițiului de vară și echinocțiilor. Peisajele și mediul natural atrag aproximativ 30% din turiști pe văile Grădiște și Strei, mai ales în weekend. Turismul montan și speoturismul atrag în principal turiști specializați’, explică Lucian Stratulat, directorul parcului.

Străinii sunt, la rândul lor, printre cei mai interesați turiști de cultura, tradițiile, obiceiurile locale, procentual aceștia acoperind 5% din totalul consemnat în fiecare an.

Proiecte pentru dezvoltare durabilă

Cum reclama se știe că e sufletul comerțului, promovarea turistică a Parcului Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina reprezintă un scop în sine pentru cei care se ocupă de acest areal protejat. Cu un istoric al proiectelor derulate, care conține șase inițiative derulate între anii 2004 — 2015, “administrația parcului a obținut fonduri în valoare de 64.683 lei, acestea fiind, în principal, orientate către promovarea imaginii parcului la nivel local și național, prin elaborarea unor materiale de conștientizare și promovare a importanței parcului (tricouri, pliante, afișe, dvd-uri, insigne etc)’, explică șeful Parcului Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina.

Eforturile de promovare, precum și de atragere de fonduri pentru demararea de proiecte noi, sunt îndreptate și spre rezolvarea diverselor probleme ce se ivesc, inevitabil, într-o zonă frecventată și de turiști mai puțin protectori ai naturii…

Pe de altă parte, infrastructura de transport insuficient dezvoltată, managementul gestionării deșeurilor destul de minimalist, alături de lipsa serviciilor, continuă să fie stavilă pentru o dezvoltare armonioasă a zonei din punct de vedere turistic.

“Nivelul de trai scăzut al comunităților locale și fărâmițarea exploatărilor agricole face ca accesarea fondurilor europene pentru agricultură să fie redusă. Acest lucru duce mai departe la un grad ridicat de părăsire a gospodăriilor și, implicit, pierderea continuității tradițiilor. Administrația parcului se implică activ în promovarea aspectelor cultural-tradiționale ale zonei, prin activități de educație ecologică și conștientizare, la nivel local, național și internațional. Infrastructura generală este insuficientă în ceea ce privește transportul, gestionarea deșeurilor, lipsa serviciilor, inclusiv a comunicațiilor. Infrastructura turistică este, de asemenea, insuficient dezvoltată’, a subliniat Lucian Stratulat.

Pe fondul acestor neajunsuri, administrația parcului, alături de autoritățile locale, are în plan derularea de proiecte în vederea obținerii de fonduri europene pentru realizarea unor lucrări de construcții/investiții, cum ar fi construirea unor centre de informare sau modernizarea drumurilor județene care traversează aria protejată.

Parcul Natural Grădiștea Muncelului — Cioclovina… diversitate a reliefului contopită, în mod fericit, cu trecutul istoric al dacilor… Turistul, iubitor de drumeție, are la dispoziție o sumedenie de variante prin care poate descoperi lucruri noi, nemaivăzute, într-o etnografie a locului în care natura pune întotdeauna punctul pe ‘I’ atunci când are ceva de oferit: liniște, culoare, aer curat, ape curgătoare limpezi, versanți semeți, păduri răcoritoare, dealuri înclinate și câmpii fără margini.

AGERPRES

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus