Ziua  Mondială Fără Tutun (ZMFT), se celebrează în fiecare 31 mai sub auspiciile OMS pentru a conştientiza publicul şi decidenţii politicilor de sănătate în privinţa poverii sociale enorme (boli/ dizabilităţi/ decese premature) atrasă de consumul de tutun şi a stimula modificări comportamentale şi contramăsuri legislative specifice.

 

În 2018 atenţia se îndreaptă către ucigaşul nr. 1 al omenirii – bolile cardiovasculare (BCV), pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.

Tema ZMFT din acest an, Tutunul si bolile cardiovasculare, focalizează pe bolile asociate fumatului şi are drept scop sporirea conştientizării riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral şi alte boli ale aparatului ciculator – reprezentând în ansamblu principala cauză de deces în lume.

Previziunile sunt îngrijorătoare: 1 miliard de oameni riscă să-şi piardă viaţa în acest secol dacă nu se întreprind măsuri mai ferme împotriva consumului de tutun. Deşi o serie de strategii eficiente pentru controlul/prevenirea fumatului sunt deja definite, dificultatea rămâne aceea de a convinge decidenţii sociali – de a le adopta şi publicul – de a le pune în practică pe cele ce îl privesc.

*

Evidenţele sugerează că în ultima decadă fumatul în lume a scăzut moderat pe seama ţărilor cu venituri mari. Cel mai mult fumează bărbaţii din ţările cu venituri mijlocii şi femeile din ţările cu venituri mari. Date recente pentru Regiunea Euro-OMS indică fumat mai frecvent la bărbaţii din zonele Sud & Est decât în zonele Nord & Vest şi la femeile din Vest & Sud (exceptând socio-culturile islamice) faţă de Est; în context, UE stătea mai bine la bărbaţi şi mai rău la femei.

În lume, BCV continuă să reprezinte cauza de deces numărul 1, cu mortalitatea specifică  mai mare în ţările cu venituri mici şi mijlocii. În Euro-OMS BCV au generat aproape 1/2 din totalul deceselor, în timp ce în UE ceva mai mult de 1/3. Deşi numărul cazurilor noi BCV înregistrează o anumită scădere în ultima decadă, BCV erau încă responsabile de procentaje importante din anii de viaţă pierduţi prin dizabilitate şi decese premature (DALYs pierduţi) în Europa 2015.

Între 1 şi 3 din 10 decese prin BCV sunt atribuibile fumatului. Dacă fumează, femeile sunt supuse unui risc de deces BCV mai mare decât bărbaţii.

Până în 2017 măsurile pachetului de măsuri anti-fumat MPOWER (între care M trimite la monitorizarea consumului de tutun), promovat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au reuşit să contracareze diferite aspecte ale epidemiei tabagice  mondiale pentru circa 4 din 10 persoane, contribuţiile cele mai însemnate venind de la aplicarea pe ambalaje a avertismentelor de sănătate şi campaniile mass-media anti-fumat.

*

Deşi românii fumează la cote apropiate mediei UE, ponderea deceselor tutun-dependente era în 2016 superioară ţărilor cu Index de Dezvoltare Umana (HDI) înalt, cu toate că acest tip de deces a scăzut faţă de 2010 cu circa 17%. Ordinea mortalităţilor specifice tutun-dependente era: cancerele (pulmonar şi alte tipuri), accidentul vascular cerebral, boala ischemică cardiacă (prefaţând infarctul), alte boli vasculare, bolile respiratorii.

În 2012, tributul BCV plătit fumatului de români se ridica la 13% dintre diagnostice şi la  circa 12% dintre decese.  Date din 2015 arătau pentru România prevalenţe BCV superioare mediilor UE la ambele genuri; după procentajul deceselor BCV atribuibile, fumatul ocupa locul 2 între 3 factori comportamentali de risc (după alimentaţie) – ca şi în UE.

Poziţionările variate ale Romaniei faţă de cele mai bune practici MPOWER comportă în 2016 următoarea ordine de merit: P – Protecţia faţă de fumul asociat cu consumul de tutun; O – Oferirea de ajutor pentru renunţare; E – Interdicţiile privind publicitatea;  R – Creşterea taxării tutunului şi W- Avertismentele pe ambalaje. Locul onorant atribuit criteriului P este datorat Legii 15/2016 ce a interzis complet fumatul în toate spaţiile publice închise, tentativele de până acum de a o submina eşuând până în prezent. Scăderea, fie şi modică, a morbi-mortalităţii BCV în 2016 faţă de 2015 poate reflecta efectele Legii 15 coroborate cu efortul promotorilor sănătăţii pentru cunoaşterea/aplicarea întocmai a acesteia.

*

Date statistice din judeţul Hunedoara :

Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017
BPOC – Cazuri Noi 910 843 1.041 1.315 1.247 1.287
BPOC – Rămaşi în evidenţă 11.699 11.747 11.822 12.106 12.152 12.138
Cancer bronhopulmonar –

Cazuri Noi

259 267 280 254 244 298

 

Cu ocazia ZMFT 2018, în judeţul Hunedoara, compartimentul Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi

Educaţie pentru Sănătate, în colaborare cu  Inspectoratul Şcolar Judeţean si Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Hunedoara organizează un simpozion de celebrare a Campaniei “Ziua Mondiala fara Tutun”, actiune ce se va desfasura la Liceul Tehnic “Ovid Densusianu” Calan, in data de 31.05.2018, 10:00 h.  Vor fi mentionate si campaniile “Ziua Europeana Impotriva Obezitatii” – 19 mai, “Ziua Mondiala de Lupta Impotriva Hipertensiunii Arteriale” – 17 mai, “Ziua Nationala a Inimii” – 4 mai

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus