În următorii 4 ani, până la 3.877 de sonde vor fi închise de Petrom - dintr-un total de circa 7.500

Până la 3.877 de sonde, dintr-un total de circa 7.500, vor fi închise de Petrom, în următorii patru ani, potrivit unui anunț din SICAP de achiziție a serviciilor asimilate. Adică, una din două sonde pe care le opereaza austriecii vor fi abandonate, prețul pentru activitățile specifice fiind de 364 de milioane de lei (80 de milioane de euro), scrie cotidianul.ro.

Acești bani ar putea fi recuperați ulterior de austrieci chiar de la statul român, potrivit unei înțelegeri care vine încă de privatizarea din 2004. Romania s-a angajat, când a vândut pachetul majoritar de actiuni al Petrom către OMV – să le platească vreme de 30 de ani austriecilor cheltuieli cauzate de închiderea sondelor.. Totodată, statul s-a angajat să despăgubească OMV în cazul unor pretenții apărute până in 2019 în legatură cu poluarea cauzată de Petrom înainte de privatizare. Un raport al OMV postat pe site-ul companiei la finele lui 2017 arată că, per total, cheltuielile cu închiderea sondelor se vor ridica la 1,62 miliarde de euro. Din acești bani, 434 de milioane de euro ar urma să fie plătite de statul român.

Cel mai probabil, Romania va putea plati acesti bani esalonat, pe măsură ce OMV va închide sondele și va investi în reabilitarea mediului în care a lucrat la extragerea de țiței.

Închiderea sondelor se face concomitent în toată țara, fiind împărțită în cinci loturi. Tot ceea ce înseamnă lucrările de demolare, curățare și tratare a solului , excavare și decontaminare se face cu toate loturile în același timp, pentru că pot fi mai multe firme implicate în acest proiect. Un prim lot presupune abandonarea până la 784 de unități din Satu Mare, Sălaj, Bihor, Timiș, Arad și Maramureș. Urmează  Bacău, Neamț, Brăila, Buzău, Galați, Vrancea și Covasna – 589 de sonde. Până la 964 de sonde vor fi abandonate în Argeș, Olt, Vâlcea, Dolj și Gorj, 795 în Călărași, Giurgiu și Teleorman și încă 745 în Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Ilfov și arealul bucureștean.

Problemă de siguranță națională?

Faptul că Petrom renunță la jumătate din sondele sale poate fi pus pe seama optimizării financiare. Mare parte din acestea sunt de țiței și condensate și săpau în zăcăminte mature, a căror exploatare nu arm ai fi profitabilă. De altfel, de programul de închidere a sondelor din zăcăminte mature sau dincolo de maturitate a tot fost repetat de oficiali ai austriecilor, cu ocazia raporturilor semestriale ori anuale ale companiei.

Ce nu a fost menționată este magnitudinea programului de abandonare de sonde. Jumătate din sondele României (doar Petrom sapă după țiței la gaze, la gaze mai avem și Romgaz) vor dispărea, ceea ce pune presiune pe producția internă. Punerea în funcțiune de noi sonde de către Petrom este la o rată cu mult inferioară închiderii de sonde. În fapt, compania nu începe mai mult de câteva zeci de sonde noi anual. Producția de gaze este în scădere, deja peste 12% în ultimii doi ani, producția de țiței scade și ea. În schimb, rezultatele financiare ale Petrom sunt din cele mai bune. În 2018, profitul a fost de 900 de milioane de euro. La jumătatea acestui an, profitul este de 450 de milioane de euro.

România importă cea mai mare parte a țițeiului, pentru că producția internă este total insuficientă. Chiar și Petrom importă, în ciuda faptului că produce intern, iar Rompetrol și LukOil, adică ceilalți proprietari de rafinării, importă 100% din necesar. În 2018, valoarea importurilor a fost de 4,1 miliarde de dolari.

Petrom a fost privatizată cu austriecii de la OMV în 2004. Preţul încasat de statul român pe pachetul majoritar de acţiuni al companiei a fost de 670 de milioane de euro.

Austriecii au mai făcut şi o majorare de capital social de 830 de milioane de euro, din care statul şi-a luat partea sa, ceea ce a făcut ca preţul total pentru care OMV a devenit proprietar al Petrom să fie de circa 1,5 miliarde de euro.

cotidianul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus