Zece mii de porci crescuţi la ţară cu cereale, tărâţe şi cartofi vor fi sacrificaţi înainte de Crăciun în Bistriţa-Năsăud, porcii bio fiind la mare căutare, deşi sunt mai scumpi. Gusturile bistriţenilor au evoluat şi ele, în gospodării pregătindu-se preparate din porc care de care mai deosebite.

Porcii crescuţi la ţară cu cereale, cartofi şi tărâţe sunt la mare căutare în târgurile din Bistriţa-Năsăud, chiar dacă preţurile sunt mai mari decât anul trecut.
Anul acesta, în pieţele de animale crescătorii cer 10 – 11 lei/kilogramul de porc viu, preţurile fiind mai mari decât iarna trecută în medie cu 2 lei/kilogram.
Veterinarii bistriţeni spun că în perioada Crăciunului, în Bistriţa-Năsăud se sacrifică 10.000 de porci din cei aproximativ 40.000 pe care îi cresc sătenii din Bistriţa-Năsăud în fiecare an.

“În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt în jur de 40.000 de porci. La examenul trichineloscopic ajung în perioada Crăciunul cam 10.000 din gospogăriile populaţiei. Din fericire, oamenii înţeleg necesitatea acestui examen şi vin pentru testarea cărnii şi aşa avem şi un ordin de mărime legat de numărul animalelor care sunt sacrificate în gopodării”, a spus directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, Ioan Bogolin.

Mulţi dintre bistriţeni au amânat cumpărarea porcului de Crăciun până în ultima săptămână şi din cauza preţurilor mai mari decât anul trecut, dar şi din cauza vremii prea calde pentru această perioadă.

“Am amânat să cumpăr porc din cauza vremii prea calde pentru că dacă e aşa cald se strică carnea în afumătoare. E mai greu să o afumi şi când e cald, dar am avut noroc ca s-a mai răcit puţin şi acuma nu mai există riscul să se strice. Am sperat că se mai ieftinesc un pic şi porcii, dar lumea nu prea lasă din preţ. Oricum, porcul crescut la ţară nu se compară cu nimic”, a povestit un cumpărător, Ionuţ Moldovan.

În ultimii ani gusturile pentru produsele preparate din carne de porc au evoluat în special în rândul tinerilor din Bistriţa-Năsăud care, pe lângă clasicele produse de porc – sângerete, tobă, jumări, caltaboşi, cârnaţi şi slănină vor şi alte preparate sută la sută naturale – pastramă, rulade şi cârnăciori picaţi cu vită sau iepure.

“Facem şi preparatele clasice ce se fac la porc – sângerete, tobă, jumări, maioş, caltaboşi şi cârnaţi, dar am găsit şi reţete de muşchiuleţ umplut cu compoziţie de cârnaţi care ne place foarte mult. Facem şi pastramă de porc afumată şi uscată, cu mirodenii, împletitură din carne de porc dar şi diferite tipuri de cârnaţi. De când au apărut în magazine maţele de oaie nu trece niciun Crăciun fără să preparăm cârnaţi subţiri în maţ de oaie cu carne pe porc şi vită amestecată. Au un gust deosebit după ce sunt afumaţi şi lăsaţi un pic la uscat. Facem şi cârnaţi cu carne de iepure şi porc, puţini picanţi, şi ei au o aromă deosebită”, spune Ioana Paşca, gospodină din Colibiţa.

La Figa, unde cercetătorii au descoperit în urmă cu câţiva ani o mină de sare veche de 2.000 de ani, fiind considerată cea mai importantă descoperire arheologică din SE Europei, localnicii au un secret bine păstrat pentru a prepara carnea de porc – slatina care izvorăşte de mii de ani din pământ şi care dă o aromă unică mâncării.

“În alte zone din judeţ se foloseşte sare în preparate. Noi folosim slatină. Există aproape de sat un izvor de unde de sute de ani se ia apă sărată şi noi pe asta o folosim la preparatul porcului. Pusă la prăjit cu slănină de topit, slatina ajută jumările să rămână crocante. Carnea şi slănina sunt ţinute în slatină până când trebuie puse la fum. Carnea nu se strică în felul acesta, iar slănina rămâne cu şoricul moale, bun de mâncat”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, câteva secrete o altă gospodină, Alina Moldovan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus