Consiliul Uniunii Europene şi-a stabilit poziţia privind o eventuală salarizare minimă în UE. Preşedintele francez Emmanuel Macron a prezentat priorităţile preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene (ianuarie-iunie 2022). Negociatorii Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord privind prelungirea până în 2032 a facilităţilor financiare ale sistemului UE de roaming. Miniştrii de finanţe din UE au ajuns la un acord cu privire la actualizarea normelor actuale care reglementează cotele taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru bunuri şi servicii. Acestea sunt o parte dintre principalele evenimente desfăşurate în instituţiile comunitare între 6 şi 10 decembrie 2021.

Consiliul Uniunii Europene
* La 6 decembrie, Consiliul a convenit asupra poziţiei sale cu privire la o propunere a Comisiei referitoare la un act legislativ al UE pentru salarii minime adecvate în Uniune. Salariile echitabile, care asigură un nivel de trai decent, reprezintă unul dintre principiile Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a promova un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale şi, astfel, pentru a se ajunge la condiţii de muncă şi de trai decente, statele membre cu salarii minime legale au sarcina de a institui un cadru procedural pentru a stabili şi a actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii stabile şi clare. Salariile minime legale vor fi actualizate în mod regulat şi prompt. În plus, cuantumul acestora poate fi ajustat prin mecanisme de indexare automată, se mai arată în propunerea Comisiei. Propunerea Comisiei vine în contextul în care în UE, există diferenţe mari între statele membre în ceea ce priveşte măsura în care lucrătorii sunt acoperiţi de convenţiile colective şi nivelul salariilor minime. Propunerea Europene a fost prezentată celor doi colegiuitori la 28 octombrie 2020. Abordarea generală la care s-a ajuns, în 6 decembrie, oferă preşedinţiei Consiliului un mandat de negociere cu Parlamentul European. Atât Consiliul, cât şi Parlamentul European vor trebui să convină asupra unui text final, scrie site-ul Consiliului, https://www.consilium.europa.eu/.

* Consiliul a convenit, la 6 decembrie, asupra poziţiei sale cu privire la un proiect de act legislativ privind transparenţa salarială, care va contribui la combaterea discriminării salariale existente la locul de muncă şi la eliminarea diferenţelor de remunerare dintre femei şi bărbaţi. Propunerea legislativă urmăreşte să permită lucrătorilor să îşi exercite dreptul la remuneraţie egală pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de valoare egală între bărbaţi şi femei, prin intermediul unui set de măsuri obligatorii privind transparenţa salarială. Propunerea de directivă a fost prezentată de Comisia Europeană la 4 martie 2021. În urma acordului dintre statele membre, din 6 decembrie, Consiliul poate începe negocierile cu Parlamentul European – după ce îşi va adopta propria poziţie cu privire la dosar – pentru a conveni asupra unui text final, mai informează site-ul Consiliului.

* Preşedintele Emmanuel Macron a pledat, la 9 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Elysee, pe marginea priorităţilor preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene (ian. – iunie 2022), pentru o Europă “puternică în lume”, pentru reformarea spaţiului Schengen, pentru o mai bună protejare a frontierelor europene şi a criteriilor de la Maastricht, pentru un nou cadru bugetar. Pentru preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Parisul a ales ca deviză “Relansare, putere şi apartenenţă”, iar ca logo un U şi un E, albastru şi roşu, traversate de o săgeată albă, simbol al “ambiţiei de a merge înainte”, a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune, citat de AFP, la 9 decembrie.

* Sistemul UE de roaming la preţurile de pe piaţa naţională, care s-a bucurat de un adevărat succes, va fi prelungit până în 2032, în conformitate cu acordul provizoriu la care au ajuns, la 9 decembrie, negociatorii Consiliului şi ai Parlamentului European. Normele actualizate în materie de roaming vor garanta că cetăţenii pot continua să efectueze apeluri, să trimită mesaje şi să navigheze pe internet atunci când călătoresc în alte ţări ale UE, fără teama unui şoc în momentul primirii facturii, după expirarea actualului Regulament privind roamingul la 30 iunie 2022. Acordul provizoriu din 9 decembrie urmează să fie supus aprobării Consiliului şi Parlamentului European, scriu site-urile Consiliului şi Parlamentului.

* La 9 decembrie, Consiliul UE a ajuns la concluzia că statul Croaţia a îndeplinit condiţiile necesare pentru aplicarea tuturor părţilor acquis-ului Schengen. Evaluarea Schengen a Croaţiei a avut loc în perioada 2016-2020, Comisia închizând ultimul plan de acţiune pentru domeniile evaluate în februarie 2021. De la aderarea sa la UE, Croaţia aplică dispoziţiile acquis-ului Schengen, cu excepţia dispoziţiilor privind eliminarea controalelor la frontierele interne, scrie https://www.consilium.europa.eu.

Comisia Europeană
* La 6 decembrie, Comisia Europeană a adoptat Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investiţiilor de finanţare de risc (“Orientările privind finanţarea de risc”). Orientările revizuite se vor aplica de la 1 ianuarie 2022. Acestea clarifică şi simplifică normele în temeiul cărora statele membre pot sprijini şi facilita accesul la finanţare al întreprinderilor nou-înfiinţate, al întreprinderilor mici şi mijlocii şi al întreprinderilor cu capitalizare medie din Uniunea Europeană, asigurând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa unică, se indică pe site-ul Comisiei.

* Comisia a salutat, la 7 decembrie, acordul la care au ajuns miniştrii de finanţe din UE cu privire la actualizarea normelor actuale care reglementează cotele taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru bunuri şi servicii (propunere a Comisie din 2018). Aceste noi norme vor oferi guvernelor mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte cotele pe care le pot aplica şi vor asigura egalitatea de tratament între statele membre ale UE. Normele actuale ale UE privind cotele TVA sunt vechi de aproape treizeci de ani şi aveau nevoie urgentă de modernizare. Normele actualizate vor fi transmise Parlamentului European pentru consultare cu privire la textul final până în martie 2022, scrie https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a prezentat, la 9 decembrie, o iniţiativă de extindere a listei infracţiunilor prevăzute de legislaţia UE pentru a include discursurile de incitare la ură şi infracţiunile motivate de ură. Următorul pas ar fi ca statele membre să aprobe iniţiativa, înainte să poată fi prezentată o propunere legislativă de către Comisie, conform https://ec.europa.eu/.

Parlamentul European
* În perioada 10-12 decembrie, Grupul de cetăţeni europeni pentru “Democraţia europeană/Valori şi drepturi, stat de drept, securitate” se va reuni pentru a treia şi ultima oară, în cadrul Conferinţei pentru viitorul Europei. Sesiunea are loc la Institutul Universitar European (EUI) din Florenţa (Italia), cu aproximativ 200 de membri ai panelului din toate statele membre, de diferite vârste şi medii, care vor decide cu privire la recomandările lor pentru viitorul Europei, conform https://www.europarl.europa.eu/.
După alte două runde de întâlniri, sub egida Conferinţei pentru viitorul Europei, forumurile cetăţenilor se pregătesc să-şi prezinte recomandările referitoare la modul în care ar trebui schimbată UE.
Conferinţa privind viitorul Europei este un proces lansat la 9 iunie 2021, în care lucrează Parlamentul, Comisia şi Consiliul UE, şi care îşi propune să transforme ideile cetăţenilor pentru Europa în angajamente ale instituţiilor UE de a le pune în aplicare.

Agenţia Europeană pentru Apărare (EDA)
* Statele Uniunii Europene au cheltuit aproape 200 de miliarde de euro pentru apărare în 2020, cea mai mare valoare începând din 2006, dar investiţiile comune ale lor în acest domeniu au scăzut, indică Agenţia Europeană pentru Apărare (EDA), într-un raport publicat la 6 decembrie. Potrivit EDA, cheltuielile totale de apărare ale statelor UE cu excepţia Danemarcei, ţară ce a optat să nu participe la proiectele militare ale blocului comunitar, au atins anul trecut 175,64 miliarde euro, în creştere cu 5% faţă de 2019. Cheltuielile pentru apărare s-au ridicat la cel puţin 1,5% din venitul naţional al celor 26 de state analizate. Majoritatea ţărilor UE sunt şi membre ale NATO, care şi-a stabilit ca obiectiv pentru statele sale alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare, scrie https://eda.europa.eu/.

sursa: agerpres

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus