Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva continuă expunerea on-line a activității Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara și  a rolului pe care membrii acesteia l-au avut în cultura hunedoreană de la sfârșitul secolului al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea.

 

În rândurile de mai jos, dr. Cristina Bodό, cercetător științific, Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, prezintă activitatea desfășurată de către Kuun Géza în cadrul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara.

 

KUUN GÉZA          

„Primul președinte al Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara a fost contele Kuun Géza, cunoscut om de știință al epocii, lingvist, orientalist, filolog.

Kuun Géza s-a născut la Sibiu, în 1838, tatăl său fiind Kuun László, iar mama sa Gyulay Konstancia (din familia Gyulay de la Mintia). Și-a petrecut anii copilăriei la Sibiu, Biscaria (Simeria), Geoagiu, Orăștie și Cluj. A început educația acasă, cu învățători particulari, apoi a învățat la Colegiul reformat din Cluj, iar după 1849 s-a mutat la Buda, continuând studiile acolo. În perioada 1852-1855 urmează cursurile Școlii reale superioare din Pesta. În toamna anului 1855 se înscrie la Universitatea din Pesta, la cursurile de filologie clasică, arheologie, numismatică și istorie, iar ca autodidact a studiat limbile orientale. Pentru a-și completa studiile, efectuează numeroase călătorii în străinătate, începând cu anul 1856, când vizitează Italia, de care se îndrăgostește. În 1858-1859 se afla la Universitatea din Göttingen, unde a studiat filosofia.

Din tinerețe s-a dedicat cu pasiune științei, punând această activitate pe primul loc, a întreprins numeroase călătorii de studii în țară și străinătate, unde a frecventat biblioteci valoroase și a stabilit legături în lumea științifică. Prin atitudinea și activitatea sa s-a integrat în spiritul epocii sale frumos definite de contele Mikó Imre (cu rol decisiv în înființarea Asociației Muzeului Ardelean) care credea că, pe parcursul anilor 1850-1860, nu exista misiune mai frumoasă decât a sluji țara pe terenul literaturii și științei.

În anul 1856 participă la o primă încercare de constituire a unei asociații de arheologie în comitatul Hunedoara.

În 1869 a moștenit proprietatea de la Mintia de la unchiul său Gyulay Lajos, astfel că a petrecut timp îndelungat în această reședință, unde se afla o bogată colecție de documente, cărți și antichități, pe care a îngrijit-o, a studiat-o și a îmbogățit-o. A făcut din domeniul de la Mintia un centru al vieții culturale hunedorene.

A fost președintele Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara din 1880 până la moartea sa survenită în 1905; cu precizarea că din 1903 (după ce, din cauza stării de sănătate, și-a trimis demisia) a fost numit președinte pe viață, fiind scutit de părțile administrative ale funcției, care au fost preluate de președintele ales Fáy Béla. Pentru a ilustra crezul său legat de Societatea pe care a condus-o mai bine de două decenii, cităm din Cuvântul de deschidere ținut în cadrul adunării generale din 1881: <<În comitatul nostru, ruinele şi bogatele descoperiri ale epocii vechi, documentele vechi găsite până acum hrănesc speranţa pentru rezultatele favorabile ale cercetărilor viitoare, întâmplarea norocoasă, care adesea a adus şi aduce de sub pământ antichităţi îngropate de sute şi mii de ani, ne atrage atenţia ca să cercetăm neobosit trecutul acestui pământ bogat în evenimente diverse; acest pământ unde nu trebuie doar să trăim şi să murim, ci trebuie să ne îndeplinim datoria faţă de ţară, iar printre acestea se află cultivarea tuturor ramurilor ştiinţelor şi îngrijirea sentimentelor de recunoştinţă faţă de trecut>>.

În cei aproape 25 de ani cât a condus asociația de cultură hunedoreană și-a pus la dispoziția acesteia cunoștințele sale din diferitele ramuri ale științei, timpul, relațiile, o parte din avere, de multe ori, la castelul său de la Mintia, oferind găzduire membrilor Societății și musafirilor acestora.

Din 1867 a devenit membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, iar din 1883 membru de onoare. Între anii 1901 și 1904 a fost vicepreședinte al Academiei Maghiare. Personalitate marcantă a sfârșitului de secol XIX, Kuun Géza a fost președinte, președinte de onoare sau membru al mai multor societăți de cultură ale epocii.

A murit în noaptea de 9 spre 10 aprilie 1905, la Budapesta, fiind înmormântat la Cluj, în cimitirul Házsongárd (Cimitirul Central), iar inima, conform propriei dorințe, este adusă la Mintia și îngropată în biserica reformată de aici.

A lăsat moștenire biblioteca și arhiva Asociației Muzeului Ardelean, iar monumentele din piatră de la Mintia muzeului Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara” relatează dr. Cristina Bodό.

 

Imagini:

  1. Kuun Géza (după Ország Világ, 1887)
  2. Kuun Géza (după Vasárnapi Ujság, 1905)
  3. Reședința de la Mintia (după Vasárnapi Ujság, 1905, foto dr. Nielsen Konrad)
  4. Fotografie realizată cu ocazia vizitei delegației oamenilor de știință din România, condusă de Grigore Tocilescu, din 1902

01_Kuun Geza_188702_Kuun Geza_190503_castel Mintia_foto dr Nielsen    Konrad04_1902 vizita_col.MCDR

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus