Judecătorii CCR au admis astăzi excepţiile de neconstituţionalitate privind legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.
Surse: CCR a decis. Parlamentarii își primesc înapoi pensiile speciale, inclusiv retroactiv.
Surse oficiale au declarat pentru Știrile Pro TV că judecătorii CCR au admis astăzi excepţiile de neconstituţionalitate privind legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor. Astfel, parlamentarii vor avea din nou pensii speciale, iar foștii parlamentari și-ar putea primi înapoi banii pierduți inclusiv pentru perioada în care s-a aplicat legea și au rămas fără pensii. Conform surselor citate, decizia a fost luată cu 6 voturi ”pentru” și 3 ”împotrivă”, motivul principal fiind legat de nerespectarea procedurii esențiale pentru adoptarea legii – respectiv pentru că a fost în procedură comună prea rapidă. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale. Trebuie precizat faptul că trei dintre judecătorii Curții Constituționale care au decis soarta pensiilor speciale ale foștilor parlamentari sunt .. foști parlamentari.
 
Este vorba despre chiar președintele CCR, Valer Dorneanu, dar și despre judecătorii Marian Enache și Varga Attila.

Ce motive de neconstituționalitate au invocat avocații foștilor parlamentari

Avocații foștilor parlamentari au susținut ca “există multiple critici extrinseci de constituționalitate”.

Prima ar fi încălcarea procedurilor parlamentare (ART 64 și 65 din Constituție). Proiectul de lege adoptat prin care s-au tăiat pensiile speciale a avut un parcurs parlamentar de o singură zi – susțin avocații. Deși pentru raport au fost fixate 7 zile, de fapt, s-a adoptat a doua zi, au spuns ei.

”Suntem în prezența unei situații în care comisia parlamentară nici nu era constituită legal, nu avea componentă stabilită. Și mai mult, proiectele de legi au fost contopite într-unul singur. Întrebarea care se pune este dacă s-a derulat procedura comună sau procedura de urgență? S-a dat răspunsul că a fost o procedura de drept comun. Iar ce s-a întâmplat e că s-a ajuns la o procedura fulger, cu titlu de drept comun. Să pretindă că este de drept comun și să se desfășoară din 24 de ore, este cea mai flagrantă metodă de încălcare a procedurilor parlamentare” – au mai afirmat avocații foștilor parlamentari în fața judecătorilor Curții Constituționale.

Al doilea motiv de neconstituționalitate invocat de avocați a fost încălcarea dispozițiilor privind cvorumul.

Pentru o lege organică, Parlamentul s-a comportat pentru această ședința ca unul unicameral, în sensul că prezența și voturile au fost contabilizate la un loc, fără diferențe între Camera Deputaților și Senat. Și nu s-a respectat regula de 50% +1 din fiecare cameră” – au mai spus avocații.

Iar al treilea motiv este încălcarea normelor de tehnică legislativă.

”Ce s-a întâmplat în cazul nostru e de râs, dacă n-ar fi de plâns. Nu a existat un aviz al Guvernului României strict pe proiectul de lege adoptat și care a venit ulterior adoptării. Indemnizația de vârstă intra sub protecția constituțională, bazându-ne pe practica Curții Constituționale. Decizia 900/2020 asimilează pensiile de serviciu anumitor categorii (magistrați, militari) cu regimul juridic de care se bucura celelalte categorii socio-profesionale (parlamentari, foști președinți, etc)” – au mai spus avocații.

Avocatul Parlamentului: Criticile sunt nefondate

În replică, avocatul Camerei Deputaților și Senatului au spus că toate aceste critici sunt nefondate.

”Nu reprezintă vicii de neconstituționalitate care sa afecteze claritatea și predictibilitatea legii. Avizele au fost cerute, dar oricum au doar rol consultativ. Despre procedura accelerată, vă rog să observați că din actele depuse la dosar reiese procedura normală, și toate partidele parlamentare au avut un punct de vedere comun. 

Se face analogie între situația parlamentarilor și cea a magistraților. Că ar exista aceleași incompatibilități și interdicții. Nu sunt aceleași. Parlamentarii au puține restrictii, pot fi numiți și în alte funcții, în timp ce magistrații nu, cu excepția învățământului superior. Doar președintele României are o interdicție mai strictă. La parlamentari sunt mult diminuate față de categoria magistraților. Nu pot face echivalența între “independența justiției” și “orice mandat imperativ este nul”. Ci, practic, pe parlamentar îl eliberează de orice fel de obligație.” – a mai afirmat avocatul Parlamentului în fața judecătorilor Curții Constituționale.

 

Sursa: Știrile ProTV

2 răspunsuri

  1. NU AU TALHARIT DESTUL TARA IN TIMPUL ACTIVITATII, ACUM MAI VOR SI IN TIMPUL PESIEI VENITURI SUPLIMENTARE… A DRACU ANUIMALE SPARTE SI LACOME!!

  2. Multă mizerie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus