Polițiștii specializați în protejarea patrimoniului cultural din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cooperare cu autoritățile judiciare din Austria și Germania, au ridicat 164 de monede antice, în urma unei operațiuni internaționale de amploare, desfășurată cu sprijinul Eurojust.

În perioada februarie – martie a.c, polițiștii specializați în protejarea patrimoniului cultural din cadrul Direcției de Investigații Criminale – Inspectoratul General al Poliției Române și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu sprijinul Eurojust, au desfășurat o operațiune internațională de amploare,  în cooperare cu autoritățile judiciare competente din Austria și Germania.

Astfel, au fost efectuate mai multe percheziții domiciliare și la case de licitații specializate, în cadrul unui dosar în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani și complicitate la furt calificat în formă continuată.

big_dsc_0009

Dosarul privește bunuri arheologice aparținând patrimoniului cultural național român, respectiv tezaure de brățări spiralice, monede, scuturi ș.a., sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăștiei și introduse ulterior pe piața internațională de artefacte prin ascunderea și disimularea originii ilicite a acestora.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate 164 de monede antice, dintre care 20 de monede Koson – 19 din aur și una din argint (sec I î.Ch.), 4 monede de aur de tip Lysimach (sec II – I î.Ch.), 2 monede de tip Alexandru cel Mare – Callatis (sec. III î. Ch.), 49 de denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) și 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.).

Totodată, au fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brățări spiralice și a mai multor monede sustrase din siturile arheologice românești.

Din cercetări a reieșit că mai multe monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice române ar fi fost vândute prin intermediul unor case de licitaţii, fiind supuse procesului de “reciclare”, pentru a dobândi o aparență de origine licită.

Cauza a fost disjunsă din dosarul soluţionat anterior de autorităţile judiciare române, cunoscut generic sub denumirea “Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia, în care au fost trimise în judecată 34 de persoane, dintre care 21 au fost condamnate definitiv.

La percheziții au participat și polițiști din cadrul inspectoratelor de poliție județene din Hunedoara, Brăila și Constanța.

 

Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 de piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 de piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 de monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.

Conform evaluării experţilor, „loturile de monede din aur, recuperate recent, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a.C.. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus