Muzeul este amplasat în centrul municipiului Brad şi de doi ani de zile se prezintă publicului într-o formulă nouă, după cinci ani în care clădirea a fost inclusă într-un complex proces de reabilitare.
Colecţia şi modul de prezentare al acesteia surprind încă de la intrare, vizitatorul fiind pregătit să admire cele peste 1.300 de exponate din aur şi mai mult de 1.000 de eşantioane de minerale aduse aici din lumea întreagă. Demn de remarcat este faptul că 80% dintre eşantioanele prezentate provin din zona minelor Brad-Ruda, Musariu, Brădişor şi Valea Morii, toate aceste piese fiind prezentate publicului aşa cum au fost găsite de minerii care lucrau în subteran.
În vitrine securizate, aşezate pe suporturi din catifea roşie, tronează câteva piese excepţionale, între ele numărându-se ‘Harta României Mari’, ‘Pana lui Eminescu’, ‘Balerina’ sau ‘Şopârla de aur’.
Nu există o evaluare oficială a colecţiei din Muzeul Aurului Brad, ea fiind apreciată ca fiind de o valoare inestimabilă, însă anumiţi specialişti au avansat câteva cifre pentru unele dintre piesele expuse, folosindu-se de experienţa acumulată până acum.
„Imaginaţi-vă că în acest muzeu se află cele mai valoroase 4,5 kilograme de aur din lume. Unele exponate din acest muzeu o valoare de asigurare de 500.000 de euro. Cunoaştem aurul mai mult în lingou, bijuterii, dar mai puţini cunosc aurul aşa cum l-a făurit Bunul Dumnezeu. Bijuteriile din adâncuri au fost scoase din adâncuri cu osteneala a peste 40.000 de mineri care au lucrat în zăcământul de la Barza vreme de ani şi ani”, spunea primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, cu ocazia redeschiderii muzeului.
Potrivit acestuia, exponatele din aur nativ prezentate în cadrul muzeului sunt valoroase prin forma în care au fost descoperite, unele putând fi asemănate cu o şopârlă, o pană sau cu un cristal în vârfurile căruia se află granule din aur.
„Este cea mai valoroasă colecţie de eşantioane din aur din lume. Şopârla din aur este evaluată la 3 milioane de dolari. Aurul are doar câteva zeci de grame, dar să găseşti aşa ceva, nativ, este extraordinar. Muzeul se prezintă singur”, aprecia, cu acelaşi prilej, geologul Alexandru Nicolici.
‘Şopârla din aur’ este una dintre cele mai cunoscute piese din aur nativ aflată în colecţia muzeului şi atrage privirile vizitatorilor ca un magnet. A fost descoperită în anul 1981 la Mina Musariu, iar inginerul Nicolae Pantea îşi aducea aminte, la deschiderea muzeului, cum a fost acel moment, în subteran.
„Era ultima mea tură şi am intrat în mina Musariu. Acolo, minerii au găsit două formaţiuni care aveau forma unei şopârle. Una avea un cap foarte frumos, iar cealaltă avea coada interesantă. Acum sunt în colecţia muzeului şi mă bucur nespus că le pot vedea”, spunea Nicolae Pantea, preşedintele Fundaţiei „Auraria” Brad.
Zona Bradului este recunoscută ca fiind locul în care aurul se extrăgea încă de acum 2.000 de ani. De aceea, vizitatorii au ocazia să vadă şi obiecte vechi ce se foloseau la extragerea şi prelucrarea minereului aurifer în ultimele două secole, toate acestea fiind însoţite de imagini sugestive.
Pentru cei care nu au văzut aurul decât sub forma unor bijuterii, vizita la Muzeului Aurului este una specială, deoarece într-o sală a acestuia vor vedea minereul de aur, aşa cum apare el sub diferite forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale.
Zăcămintele de aur din zona Bradului sunt cele mai bine reprezentate în colecţie, dar alături de piesele din Ţara Zarandului mai pot fi văzute şi unele reprezentative pentru exploatările aurifere din ţară.
Muzeul prezintă şi o colecţie mineralogică generală, cu peste 800 de exponate care provin din mai multe ţări ale lumii. Colecţia începe cu noţiuni generale despre minerale, modul în care s-au format acestea, proprietăţile fizice şi modul în care pot fi determinate. O vitrină prezintă mai multe minerale ce au fost identificate pentru prima oară în lume, în zăcăminte din România.
Autorităţile locale din municipiul Brad au planuri mari în ceea ce priveşte exploatarea potenţialului turistic al Muzeului Aurului, apreciind că acum acesta este insuficient promovat. Muzeul se află în proprietatea Companiei Minvest Deva şi consideră că ar putea fi mai bine administrat dacă ar trece în subordinea Consiliului Local Brad.
„Dorim să integrăm Muzeul Aurului într-un circuit turistic special, pe care l-am denumit ‘Drumul Aurului’, în care turiştii să poată vedea cum se extrăgea minereul aurifer, inclusiv modul în care se lucra într-o galerie a unei mine din zonă. Dacă Muzeul Aurului ar fi în administrarea Consiliului Local, atunci am avea pârghiile legale pentru a aloca fondurile necesare unei mai bune vizibilităţi a acestui obiectiv turistic important”, a declarat primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
În opinia sa, Muzeul Aurului ar trebui integrat într-un proiect turistic mult mai amplu, ţinând cont de frumuseţile naturale ale Ţării Zarandului, de apropierea faţă de Panteonul Moţilor de la Ţebea sau de posibilitatea folosirii pentru transport a liniei de mocăniţă ce este încă funcţională în zona Brad-Crişcior.
Prima atestare a muzeului apare într-un document din 1912, care poartă semnătura unui vizitator. Specialiştii afirmă că există date conform cărora, anii 40, de la Mina Barza a fost extrasă circa un procent din cantitatea de aur existentă în lume. Mina a fost închisă în anul 2006.
Muzeul Aurului poate fi vizitat de marţi până duminică între orele 9,00 si 17,00, lunea fiind închis.
Sursa: voceatransilvaniei.ro
Foto: totb.ro
Ultimele comentarii