11 formațiuni sunt înscrise în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din data de 11 decembrie. Este vorba despre, așa cum au fost înscrise pe buletinul de vot, următoarele: Partidul Social Democrat, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Național Liberal, Partidul Socialist Român, Alianța Noastră România, Partidul România Unită, Partidul Uniunea Salvați România, Partidul România Mare, Partidul Mișcarea Populară și Partidul Ecologist Român.

Pe buletinul pentru Camera Deputaților, mai sunt competitori, ordinea trasă la sorți, 18 minorități naționale, altele decât cea maghiară, după cum urmează: Uniunea Armenilor din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Asociația Liga Albanezilor din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Uniunea Croaților din România, Uniunea Sârbilor din România, Asociația Italienilor din România – RO. AS.IT., Uniunea Bulgară din Banat – România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Polonezilor din România, Asociația Partida Romilor „Pro – Europa” și Asociația Macedonenilor din România.

Am făcut această precizare, întrucât reprezentanții PNL și PSD se străduiesc să acrediteze ideea că în competiție s-ar afla doar cele două formațiuni politice, tocmai ca să își conserve rezultatele din sondajele aruncate pe piață în aceste zile de campanie.

Mai mult, niciun partid nu încearcă să le explice alegătorilor că acesta este un vot pe listă și nu uninominal ca în 2008 și 2012. Astfel, cu prima șansă să intre în Parlament, sunt candidații care ocupă primul loc pe liste, dacă formațiunea lor trece pragul electoral de 5 la sută la nivel de țară sau dacă aceasta trece de 20 la sută în 4 județe din România. Practic, orice vot pe care îl primesc partidele se contabilizează la zestrea națională, dar și la cea a candidatului plasat primul pe listă. Astfel, spre exemplu, dacă un alegător votează cu PNL, la Senat sau la Camera Deputaților, și dorește să-l trimită în Senat pe Adrian Nicolae David sau la Camera Deputaților pe Marcel Goia trebuie să știe că în primul rând votează ca Eleonora Carmen Hărău și Lucian Ovidiu Heiuș să devină parlamentari. La fel la celelalte formațiuni. Mai mult, dacă un partid nu are suficiente voturi în județ, le poate primi din alte județe. De asemenea, o formațiune politică poate trimite voturi ca să completeze mandate în alte județe. La fel de bine, voturile din alte județe pot să completeze zestrea unui partid în județul Hunedoara.

Prin urmare, toată agitația formațiunilor politice, care încearcă să ne arate că X candidat, plasat pe locul al șaselea sau al patrulea sau al optulea ar avea vreo șansă să ajungă în Parlament este o încercare de a strânge câteva voturi în plus pentru partid. Cele mai mari șanse sunt ale celor de pe poziția I, dar doar dacă formațiunea politică trece de pragul electoral.

Cei mai gălăgioși competitori în județ sunt reprezentanții PNL. În loc să se lupte pentru voturile nehotărâților, aceștia vor să rupă din electoratul PSD, pe județ. La Deva, stau cu basca în mână ca Mircia Muntean să le arate câte un semn de bunăvoință și să se afișeze cu ei în orice împrejurare. La Hunedoara, campania e de tot râsul, ținta liberalilor fiind actualul primar, Dan Bobouțanu, nu PSD și nici măcar candidatul originar din oraș, Ilie Toma, aflat pe listă pentru Camera Deputaților. Cu videoclipuri fimate în grabă, Eleonora Carmen Hărău încearcă să adune capital politic, dar cât de eficientă poate fi o filmare în care protagonista își mișcă degetele, ba împungând ecranul, ba frământâdu-le în poală și spunând: „Am promis și am făcut!”? În Valea Jiului, PNL se agață de Tiberiu Iacob Ridzi și Adrian David, iar în Țara Hațegului de Marcel Goia – ultimii doi fiind candidați cu șanse zero să ajungă în Parlament.

PSD aplică aceeași metodă ca la locale – cât mai puțină gălăgie.

PMP îl aduce în județ pe Traian Băsescu, sperând că prezența fizică a fostului președinte îi va determina pe cei nehotărâți să se ducă la vot și să aleagă Partidul Mișcarea Populară pentru că liderul formațiunii este un veritabil politician. Chiar dacă ne place, chiar dacă nu, nimeni nu poate contesta faptul că Traian Băsescu este și acum un veritabil politician.

ALDE încearcă palid să ia niște voturi, bazându-se pe Mircea Moloț și Tăriceanu.

USR preferă să tragă pentru fiecare vot, la fel face și UDMR. PER ar trebui să ia multe voturi, dacă românilor le-ar păsa de natură, iar campania ecologiștilor se duce mult spre asta în județ, mai ales în mediul online. Celelalte partide sunt, din păcate pentru ele, ca și inexistente, exceptând PRU, unde doar candidatul Lucian Stanciu mai încearcă să atragă atenția asupra acestei formațiuni politice.

Ca o concluzie – această campanie electorală se poate rezuma, telegrafic, cam la atât: făcut videoclipuri și afișe penibile, pupat cruci, plimbat piețe, târguri și oboare, invadat cutiile poștale cu ziare și materiale de campanie cu figurile candidaților, plimbat fabrici (câte mai sunt!), pupat electorat, vorbit la televizor, postat pe Facebook, certat tot acolo susținătorii între ei, mințit grosolan, agitat toți, umblat brambura pe la ușile oamenilor, spus bălării la popor, bătut pe electoratul celorlalți, nu pe cel nehotărât, promis orice!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus