Hunedoara: 25,45 mp de suprafață verde/locuitor

Cu o întârziere de aproape 4 ani, municipiul Hunedoara are Registrul local al zonelor verzi. Documentul a fost finalizat și urmează să fie publicat și pe internet.

Potrivit primarului municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, de acum înainte, suprafețele de teren pe care există spații verzi nu vor mai putea fi vândute, pe respectivele terenuri nu se va mai putea construi și în plus de acum se va ști exact asupra căror copaci se intervine, cât se toaletează și costul lucrărilor. „Fără Registrul spațiilor verzi, nu se poate obține avizul de mediu pentru Planul de mobilitate urbană durabilă Hunedoara 2016 – 2026 și în vederea obținerii de fonduri europene pentru regenerare urbană”, declară Dan Bobouțanu.

Potrivit documentului, în municipiul Hunedoara suprafața totală de zone verzi este de 1.540.687,82 metri pătrați. Raportată la o populație de 60.525 de locuitori, rezultă că în municipiul Hunedoara unui locuitor îi revine o suprafață de 25,45 de metri pătrați, adică aproape de norma europeană obligatorie care este de 26 de metri pătrați/locuitor.

În municipiul Hunedoara, situația spațiilor verzi este următoarea:

Suprafața totală de zone verzi: 1.540.687,82 metri pătrați, din care:

• Spații verzi cu acces public nelimitat: 909.232,39 mp (reprezentând 59 la sută din întreaga suprafață verde din municipiu). Acestea se împart în două:

1. Scuaruri, fâșii plantate în lungul străzilor, zone condominiu – 847.819,49 mp
2. Parcuri, grădini – 61.412,9 mp

• Spații verzi publice cu folosință specializată: 267.517,62 metri pătrați (reprezentând 17 la sută din întreaga suprafață verde din municipiu). Și acestea se împart în două:

1. Baze sportive pentru practicarea sportului de performanță – 33.715,92 mp
2. Grădinițe, școli, instituții, cimitire – 233.801,70 mp

• Spații verzi pentru agrement: 7.427,15 mp (reprezentând 1 la sută din întreaga suprafață verde din municipiu)
• Sere: 2.345,73 mp
• Păduri și plantații forestiere: 354.164,93 mp (reprezentând 23 la sută din întreaga suprafață verde din municipiu).

În același timp, a fost identificat un teren proprietate publică degradat, aflat în intravilanul localității și care are suprafața de 8.7359,92 metri pătrați, care ar putea fi reabilitat și reabilitat ca spațiu verde. El se află în zona EcoSid.

De asemenea, în oraș sunt 13.532 de arbori. Dintre aceștia, 9.496 (reprezentând 70,18 la sută din totalul arborilor) sunt într-o stare de viabilitate moderată, 2.880 sunt într-o stare de viabilitate bună (adică 21,28 la sută) și 1.156 de arbori (adică 8,54 la sută) sunt degradați. În același timp, 9.194 dintre arborii din Hunedoara sunt maturi (adică 67,94 la sută dintre arborii existenți în oraș), 2.637 sunt bătrâni (19,49 la sută) și abia 1.701 sunt tineri (12,57 la sută). Acest lucru arată faptul că majoritatea arborilor au fost plantați înainte de 1989, de autoritățile comuniste, care au dorit în acest fel să protejeze mediul înconjurător care era extrem de poluat în oraș. Se poate observa, de asemenea, că după 1989 interesul din partea autorităților publice pentru protecția mediului și, implicit, a sănătății populației a scăzut îngrijorător. Ca și specii, arborii din oraș sunt: arțari americani sau arțari de cenușă (Acer negundo) – 11 la sută, corcoduși roșii (prunus cerasifera) – 10 la sută, arțari (Acer platanoides) – 9 la sută, salcâmi (robinia pseudoacacia) – 8 la sută, tei argintii (Tilia tomentosa) – 6 la sută, arborele vieții (Thuja Orientalis) – 5 la sută, castani sălbatici (Aesculus hippocastanum) – 5 la sută, cireși (prunus avium) – 4 la sută, frasini (fraxinus excelsior) – 4 la sută, nuci (juglans regia) – 4 la sută și alte specii – 34 la sută.

Registrele locale ale zonelor verzi au devenit o obligație pentru unitățile administrativ – teritoriale prin Legea 24/2007. Ele trebuie să reflecte situația spațiilor verzi existente în limitele intravilanului localităților. Era o obligație ca ele să fie finalizate până în 31 decembrie 2013 și publicate. De altfel, ele trebuia să poată fi și accesate pe internet.

După integrarea României în Uniunea Europeană, ţara noastră a fost obligată să îşi alinieze legislaţia la cea comunitară, astfel că Legea nr. 24/2007 reglementează administrarea spaţiilor verzi, obiectiv de interes public, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei. Un spaţiu verde este zona verde în cadrul oraşelor şi municipiilor, definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee). Un parc este definit ca un spaţiu verde cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipamente destinate activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie. Un scuar este spaţiul verde, cu suprafaţa mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-culturale, de învăţământ, amenajări sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau în alte locaţii. Un aliniament plantat se defineşte prin plantaţiile pe spaţiul verde cu rol estetic, de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului, amplasate în jurul căilor de circulaţie sau al cursurilor de apă. Astfel, spaţiile verzi se compun din parcuri, scuaruri, aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor, precum şi din terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaştini, stâncării, pante, terenuri afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii. Spaţiile verzi se împart, în funcţie de dreptul de proprietate asupra terenurilor, în: publice: parcuri, scuaruri, spaţii amenajate cu dominantă vegetală şi zone cu vegetaţie spontană ce intră în domeniul public şi private: spaţii verzi ce sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice.

Toate primăriile din cele 14 localități urbane erau obligate să facă aceste documente. Hunedoara este a doua localitate din județ, după Deva, care finalizează acest registru. De ce nu și-au elaborat primăriile aceste registre până acum?

Un prim răspuns ar fi – pentru că astfel nu se mai poate construi oriunde și oricum. Legislația s-a înăsprit din 2012, prin apariția Legii nr. 47, care interzice ridicarea de construcții pe zona verde, chiar dacă terenul este proprietate publică sau privată. Dacă un teren este înscris în registrul local ca zonă verde, pe el nu se mai poate construi nimic. Și atunci, de ce să existe vreo grabă privind întocmirea acestuia?

Ca o ironie amară, singurul lucru bun din plecarea masivă a hunedorenilor în afara granițelor țării este că fiind mai puțini locuitori, crește suprafața de spațiu verde de persoană.