Industrializat forțat la mijlocul secolului trecut, astăzi el trăiește din amintirea a ceea ce a fost cândva.

Hunedoara a ajuns un județ paradox. Trăitori într-un județ puternic urbanizat, majoritar ortodocși, cu un nivel scăzut al educației, hunedorenii nu par să reușească să scape de nostalgia „trecutului glorios”. 

În doar 9 ani, de la recensământul din 2002 și până la cel din 2011, s-a înregistrat o scădere a populației cu peste 67.000 de persoane. Potrivit datelor recensământului din 2011, situația arată așa:

„În octombrie 2011, populația stabilă a județului Hunedoara era de 418.565 persoane, din care 214.584 femei (51,3%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu  67.1 mii persoane  (din care, 34,8 mii femei).

Populaţia stabilă a celor mai importante municipii este următoarea:

  1. DEVA (61.123 persoane),
  2. HUNEDOARA (60.525 persoane),
  3. PETROȘANI (37.160 persoane).

Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt :

  1. Pui (4.122 persoane),
  2. Crişcior (3.841 persoane),
  3. Vaţa de Jos (3.728 persoane),
  4. Bǎiţa (3.712 persoane),
  5. Ilia (3.662 persoane).

Comunele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt:

  1. Bǎtrâna (127 persoane),
  2. Bulzeştii de Sus (271 persoane),
  3. Bunila (306 persoane),
  4. Lelese (406 persoane)
  5. Cerbǎl (474 persoane)”.

Cu toate acestea, Hunedoara este județul cel mai urbanizat din țară, cu 7 municipii și 7 orașe. Numărul comunelor este de 55. În orașe și municipii trăiesc 313.900 de persoane, ceea ce reprezintă 75 la sută din totalul populației stabile. La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14.2% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,0%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (57,9%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,9% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,1% în totalul populaţiei stabile.

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 40,9% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 45,5% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 13,6% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 3.324 persoane analfabete.

Aproape 94 la sută dintre hunedoreni sunt români. Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 15.900 persoane (4,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 7.500 persoane (1,9%). Numǎrul persoanelor care s-au declarat de ernie germanǎ a fost de 1.000 persoane (0,2%).Persoanele de etnie italianǎ şi ucraineanǎ sunt în numǎr de 1.000 de persoane, în timp ce restul etniilor au valori sub 1.000 de persoane.

Pentru 95.5% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 3,9% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă  pentru 0,3%, iar limba germană pentru 0,2% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă.

86 % dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 3,9% s-au declarat de religie romano-catolică, 2,0% de religie reformată,  3,9% penticostală şi 1,4% baptistǎ. Ponderi între 0,2% – 0,9% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,9%), martorii lui iehova (0.6%), adventistă de ziua a şaptea (0,2%) şi creştinǎ dupǎ Evanghelie (0,2%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,6% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,3% din totalul populaţiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus