Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, situat pe B-dul 1 Decembrie nr. 39, are sediul în clădirea Magna Curia (Curtea mare) – cunoscută şi sub denumirea Castelul Bethlen -, un vechi monument de arhitectură situat la poalele Cetăţii Deva, în partea de sud a acesteia. Vechimea, importanţa şi frumuseţea acestei clădiri în stil baroc a fost motivul pentru care a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice de categorie A (HD-II-m-A-03225).

Prima menţionare documentară a castelului fost în anul 1590. În perioada 1614-1618, când castelul a aparţinut principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, clădirea a trecut prin modificări importante, potrivit site-ului muzeului, www.mcdr.ro.
În anul 1582, căpitanul garnizoanei cetăţii din Deva, Francisc Geszty, a construit o casă (care apoi a fost folosită ca reşedinţă de Sigismund Báthory, generalul Basta, Ştefan Bocskay, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen). În 1621, Gabriel Bethlen a dispus transformarea radicală a construcţiei iniţiale, rezultând palatul Magna Curia. După unirea Transilvaniei cu România, în 1918, castelul Bethlen a trecut în proprietatea statului român; din 1938, în castel a fost amenajat Muzeul de Istorie al judeţului Hunedoara, conform site-ului www.gohunedoara.com.

 

Începutul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva se leagă de momentul înfiinţării Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, în anul 1880. Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comitatului Hunedoara necesitau de multă vreme crearea unei instituţii menite să le depoziteze, să le întreţină şi să le pună în valoare. În anul 1880 a fost înfiinţată Societatea de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, care după doi ani, în 1882, reuşeşte să fondeze o colecţie de antichităţi. În paralel cu colecţia de antichităţi, se constituie şi colecţiile de etnografie, de mineralogie, de paleontologie şi de ornitologie. Din 1890, colecţiile au fost amenajate în şase clase ale “Şcolii de ştiinţe exacte din Deva” (actualul Colegiu Naţional “Decebal”), notează volumul “Museums and Collections in Romania” (în limba engleză), de Irina Oberlander Târnoveanu şi Aurelia Duţu, apărut la editura CIMEC.

Începând cu anul 1998, edificiul a intrat într-un proces de restaurare, încheiat în anul 2006, care a avut menirea de a reda pe cât posibil splendoarea de altădată a palatului, făcându-l un punct de atracţie pentru vizitatori şi astfel să reprezinte o emblemă a oraşului.

Piesele preponderente din patrimoniul muzeului sunt constituite în colecţii de preistorie, epocă dacică, romană, medieval timpurie, medievală, o colecţie de arme albe şi de foc, echipament militar modern şi contemporan, colecţii cu piese de istorie modernă şi contemporană. La acestea se adaugă o colecţie de artă şi una de efemeride, precum şi una de ştiinţele naturii.

Printre cele mai vechi colecţii care au stat la baza înfiinţării muzeului din Deva este şi cea de numismatică, constituită din tezaure, monede solitare, medalii, decoraţii, jetoane şi bancnote. Secţia de Ştiinţele Naturii, înfiinţată în anul 1967, dispune de colecţii de paleontologie, lepidoptere, minerale, coleoptere, mamifere, moluşte actuale, un herbarium, iar biblioteca documentară, considerată la sfârşitul secolului al XIX-lea una dintre cele mai importante din comitat, cuprinde carte curentă de specialitate, carte veche românească şi străină, precum şi periodice româneşti şi străine, precizează site-ul muzeului, www.mcdr.ro.

De asemenea, muzeul găzduieşte colecţii de arheologie, colecţii de artă decorativă, de etnografie, colecţii de ştiinţe naturale şi o bibliotecă unde se află aproximativ 40.000 de volume.

ncepând din 2012, în curtea Palatului Magna Curia, funcţionează un Lapidarium în aer liber care adăposteşte o colecţie de exponate aparţinând epocilor: preistorie, dacică şi romană, provenite din cercetările arheologice de la Baia de Criş, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, capitala Daciei Romane – Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau provenite din descoperiri întâmplătoare, precizează site-ul muzeului. Colecţia “Lapidarium” conduce vizitatorul în mai multe lumi, sub diferite forme: de la viaţa de zi cu zi a dacilor şi romanilor, la viaţa militarilor, până la simbolurile funerare din urmă cu peste 2000 de ani.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva este implicat şi în derularea mai multor proiecte de anvergură, unul dintre ele fiind intitulat “Ruta Împăraţilor Romani”, situl de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana fiind selectat, alături de alte patru asemenea obiective din ţară, conform www.mcdr.ro.

Sursa: Agerpres

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus