Așa arată un oraş din România după investiţii de 150 milioane de euro. Alba Iulia a reuşit să atragă în 5 ani fonduri nerambursabile de 5 ori mai mari decât bugetele anuale proprii.

Alba Iulia, oraşul Unirii, este un exemplu de urmat pentru toate localităţile unde există potenţial turistic. Municipiul cu 60.000 de locuitori a reuşit să contracteze şi să implementeze în ultimii 5 ani proiecte finanţate cu fonduri nerambursabile în valoare de 150 milioane de euro. Aceasta înseamnă 2.500 de euro/cap de locuitor, 1500 de locuri de muncă create şi o rată a şomajului mai mică de 4%.

Alba Iulia se află în top 5 oraşe din România după valoarea fondurilor europene atrase, potrivit unui clasament realizat în 2011

“Primăria a fost cel mai mare investitor din Alba Iulia în perioada crizei economice, care a gestionat investiţii în dezvoltarea comunitară a oraşului însemnând regenerarea celei mai mari cetăţi din România şi Europa Centrală şi de Sud Est”, a declarat Nicolaie Moldovan, city-manager, în cadrul conferinţei organizate marţi de DailyBusiness.ro.

Alba_Iulia_-_Catedrala_Ortodoxa_-_Manastirea

Investiţiile au presupus, printre altele, modernizarea centrului civic al oraşului, reabilitarea, modernizarea şi extinderea a peste 23 de km de străzi urbane, 15 km de piste de biciclete, 15 ha de zone verzi şi 1.700 de panouri solare şi fotovoltaice, prin care 4 instituţii publice subordonate şi-au redus cu 60% facturile la energie.

Primul oraş auditat din România

Nicolaie Moldovan a mai spus că Alba Iulia este primul oraş din România care deţine şi a făcut public un serviciu de rating Moody’s care va fi desfăşurat anual. În plus, politica de planificare a dezvoltării şi proiectele care au acompaniat-o, a făcut recent obiectul unui studiu de caz al Băncii Mondiale. Spusele lui Nicolaie Moldovan sunt adeverite de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, care a avertizat că România are multe de pierdut dacă numeşte persoane incompetente în funcţii cheie pentru atragerea banilor europeni.

ALBA-IULIA

Spectacol pentru turişti

Despre transformarea spectaculoasă a Alba Iulia a scris şi bloggerul specializat în turism Răzvan Pascu. Pentru cei care nu se gândesc la Alba Iulia decât că la “oraşul unirii”, trebuie să ştiţi că acest oraş stă pe o comoară poate mult mai mare decât Sala Unirii, şi anume urmele unor generaţii şi chiar civilizaţii de mult trecute, nota acesta pe blogul său în toamna lui 2012.

“Mă refer aici, bineînţeles, la Cetatea Albă Carolina, care de câţiva ani a fost martora unor schimbări majore. Întreagă zona centrală din interiorul cetăţii a fost renovată, regândită, reinventată, iar cele 60 de milioane de euro ale investiţiei făcute prin fonduri europene şi prin parteneriatul public–privat nu au făcut decât să dea Cezarului ce-i al Cezarului. Acum, cu doar câteva luni înainte de finalizare, cetatea pare că revine la viaţă”, spunea bloggerul.

Alba_Iulia_Castrul_roman_(1)

Aici se află nu mai puţin de trei fortificaţii din epoci diferite, în ordine cronologică, primul fiind Castrul Român (aproximativ 106 d.Ch.), Cetatea Medievală (secolele 16 – 17) şi Cetatea Albă Carolina de tip Vauban (secolul 18), care conturează întregul ansamblu de aici.

Tot în interiorul cetăţii se află cele două catedrale care demonstrează comuniunea oraşului în faţă credinţei, Catedrala Româno-Catolică, care are mai bine de 1.000 de ani şi unde este cripta lui Iancu de Hunedoara, dar şi catedrala ortodoxă, Catedrala Reîntregirii.

9.-Sala-Unirii-Alba-Iulia

În apropierea catedralelor se află şi Muzeul Naţional al Unirii şi imediat în faţă, Sala Unirii, locul unde s-a realizat unirea Transilvaniei cu România. Dar partea cea mai importantă este că cetatea nu este populată doar de clădiri restaurate frumos, ci şi de oameni. De mare efect în pieţele cetăţii sunt statuile în mărime naturală, remarcă Răzvan Pascu.

GA-Alba-Iulia-Garda016

“În fiecare zi de la ora 12:00, exceptând extra-sezonul când se desfăşoară mai rar, garda cetăţii în uniforme austriece se reuneşte în faţă porţii castrului român şi pleacă într-un tur prin cetate al ceremoniei schimbării de gardă, cu o mică oprire în faţă porţii a patra, înaintea punctului culminant care se desfăşoară pe podul din faţă porţii a treia. În plin sezon, la acest ceremonial participă până la 40 de soldaţi complet echipaţi, unii dintre ei călare, spre deliciul copiilor, folosind caii frizieni din grajdurile cetăţii. Uneori, întregul ceremonial se încheie fastuos prin salve de tun”, conchide Pascu.

CITEȘTE ȘI: Castelul Corvinilor, lăsat la voia intemperiilor

Primarul Viorel Arion este cel care se laudă cu încasările record pe care le are Castelul Corvinilor, și asta în timp ce monumentul, cel care aduce cele mai consistente sume la bugetul local, nu a beneficiat de nicio investiție majoră, măcar pentru lucrările de maximă urgență. Poate că este momentul ca Ministerul Culturii sau Consiliul Județean Hunedoara să intervină pentru ca acest monument medieval să primească atenția cuvenită. Castelul Corvinilor are nevoie urgent de finanțare, nu de un proiect care, după ce a zăcut un an de zile în sertarul primarului Viorel Arion, este scos la lumină și prezentat opiniei publice ca soluție salvatoare.

SURSA: www.dailybusiness.ro

Un răspuns

  1. da mai nene dar aia au PRIMAR.
    din pacate HUNEDOARA a avut si are doar HOTI ca si primar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus