Analizele locale post electorale au, pe bună dreptate, un numitor comun: PNL a pierdut, după 10 ani, județul Hunedoara. Explicațiile merg pe linia construcției pozitive a PSD, partidul pe val, și/sau pe greșeli de guvernare locală și de campanie ale PNL.

Cum de a ajuns, însă, județul Hunedoara un fief al PNL începând cu anul 2004? Revoluția portocalie a Alianței DA i-a adus pe liberali la cârma administrativă a județului grație cuplului de forță Mircia Muntean – Mircea Moloț (pentru nostalgici, MM1 și MM2). Mircia Muntean, „primarul-spectacol” al Devei vreme de 16 ani, a fost locomotiva, iar Mircea Moloț strategul, omul de forță și de construcție a arhitecturii liberale hunedorene. Într-un județ croit parcă pentru a fi bazin electoral consacrat al PSD, cei doi lideri exponențiali (nu neg meritele echipei lor, dar echipe valoroase au toate partidele…) au reușit imposibilul. Întrebarea e alta. Cei 10 ani de dominație PNL vor rămâne oare în memoria colectivă asociați cu măsuri de dreapta, cu întărirea clasei de mijloc, cu libertăți și reforme asociate liberalismului?

Mircia Muntean putea fi foarte bine, analizându-i prestația generală, primar PSD de tipul Radu Mazăre, cu care aduce mai degrabă decât cu Klaus Iohannis, iar Mircea Moloț are un brand personal care seamănă izbitor cu cele ale lui Oprișan, Dragnea sau Nicușor Constantinescu.

Liberalii hunedoreni nu au reușit să rezolve gravele probleme economice și sociale ale Hunedoarei, așa că au eșuat în încercarea de a-și consolida un electorat propriu stabil, clasa de mijloc, din care se alimentează dreapta în toate democrațiile consolidate. Lipsa locurilor de muncă (urmare a incapacității de a genera alternative la dezindustrializarea aridă), sărăcia, numărul foarte mare al dependenților de ajutoare de stat, baronizarea locală și suspiciunea de corupție generalizată consemnează eșecul liberalismului în județ. Concluzia e una singură: PNL nu a avut aici un bazin electoral, ci o rețea electorală construită genial de matematicianul Mircea Moloț din primari și structuri, rețea sterilă care nu a reușit să genereze nici bunăstare, nici urmași. Azi, la 24 de ore distanță de verdictul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ar putea pune punct carierei administrative a lui Mircea Moloț, PNL Hunedoara trăiește o criză identitară profundă: cine, cu ce autoritate și cu ce mesaj ar putea prelua ștafeta?

În contextul discuției momentului despre unificarea dreptei, merită punctată o idee. Personajul politic Mircea Moloț trăiește o adevărată dramă a anacronismului: a ajuns la cârma județului prea târziu pentru un lider cu formarea lui pastorală (era mult mai potrivit în anii 90, ca exponent al PDSR) și prea devreme din perspectiva nevoii de azi de a unifica dreapta în județ în jurul calităților unei persoane, a unor principii-liant. Mircea Moloț, politicianul care emana în vremurile lui bune o forță copleșitoare, omul care și-a respectat mereu cuvântul dat, ar fi fost singurul (cu toate umbrele care îl întunecă) care să îi adune la aceeași masă pe toți liderii partidelor de dreapta din județ. Moloț de acum 4-5 ani ar fi reușit să coaguleze în jurul lui alternativa puternică și viabilă la PSD-ul actual.

Pentru igiena politică a județului măcar, pentru nevoia acută de alternativă la colosul PSD, liberalii hunedoreni ar trebui să strângă rapid rândurile, să-și facă analizele și calculele interne și să renască din propria cenușă. Cei 10 ani vor rămâne o simplă paranteză în istoria politico-administrativă a județului dacă noua generație de lideri locali PNL nu va inventa o nouă fomulă câștigătoare: liberală în esență sau doar cu numele, ca cea care și-a dat obștescul sfârșit duminică.

pnl138deani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus