La doi ani de când Victor Ponta a devenit premier, pe 7 mai 2012, Guvernul laudă activitatea justiţiei din România, printr-un document transmis Comisiei Europene, alături de Programul de convergenţă. Principalele instituţii vizate, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi a Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţii care au fost, în nenumărate rânduri, atacate de acelaşi premier Victor Ponta.
În documentul transmis europenilor, Guvernul subliniază faptul că atât DNA, cât şi Înalta Curte de casaţie şi Justiţiei (ÎCCJ) “au înregistrat rezultate semnificative”, iar ANI a avut “rezultate notabile” în ultimii cinci ani.
Nu cu foarte mult timp în urmă însă, premierul Victor Ponta critica activitatea procurorilor. De cele mai multe ori, acuzaţiile la adresa justiţiei au fost făcute în contextul unor lideri PSD anchetaţi sau arestaţi. La începutul anului 2013, adică la aproape un an de guvernare, Victor Ponta declara că justiţia nu s-a reformat şi că nu este performantă.
“De fapt, justiţia nu s-a reformat şi nu e performantă. Când a fost condamnat domnul Mischie până şi eu nu mai ţineam minte pentru ce a fost condamnat, dacă nu se judecă procesele mai repede. Cine e vinovat plăteşte, cine e nevinovat, scapă. Aşa ţinem un proces nouă ani, zece ani, 15 ani şi care mai e efectul pentru oameni după zece ani că cineva mai primeşte o pedeapsă?”, spunea, în martie 2013, premierul.
Tot în 2013, Victor Ponta a lansat o nouă serie de atacuri la adresa procurorilor, principalul vizat fiind Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul “Referendumul”, în care principalul acuzat este vicepremierul Liviu Dragnea. După ce l-a schimbat din funcţie, spunând că, de fapt, şi-a terminat mandatul, premierul l-a acuzat că a făcut dosare politice, la fel ca Daniel Morar (fostul şef al DNA, actual judecător CCR). La momentul respectiv, Lucian Papici era şeful Secţiei I din Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), dar, potrivit declaraţiilor premierului, acesta a fost “paraşutat pentru a executa ordine”, fiind un “paria”.
“Sincer, noi cei de la Parchetul General nu l-am considerat pe domnul Papici… a fost paraşutat de la Timişoara ca să execute nişte lucruri şi pentru noi era un fel de paria, aşa. Noi, cei care eram deja la Parchetul General, ştiam că a fost adus să execute ordine. Dar asta e o poveste de acum 15 ani”, a declarat Ponta, în octombrie 2013, la Antena 3.
Şi, deşi declaraţiile sale nu au fost văzute cu ochi bune de partenerii internaţionali, premierul nu a dat înapoi. “Nu ştiu dacă sunt bune sau rele pentru justiţie declaraţiile mele despre Papici, dar sunt adevărate”, a argumentat el atunci.
Unul dintre cele mai puternice atacuri la adresa justiţiei a fost făcut imediat după condamnarea fostului premier Adrian Năstase, despre care Victor Ponta a spus că a fost “una politică”.
Mai mult, primul ministru a sugerat, la momentul respectiv, că justiţia este sub controlul preşedintelui Traian Băsescu, care a “instituit din 2005 prin Monica Macovei şi Daniel Morar un sistem, inclusiv prin dosare penale, împotriva adversarilor politici”.
Acelaşi discurs l-a avut şi faţă de dosarele celorlalţi baroni PSD aflaţi în plină anchetă penală, precum Constantin Nicolescu (CJ Argeş), Adrian Duicu (CJ Mehedinţi), Nicuşor Constantinescu (CJ Constanţa), Ion Prioteasa (CJ Dolj), Mircea Cosma (CJ Prahova) şi Radu Mazăre (primar Constanţa). “Nu mă dezic nici de Duicu, nici de Prioteasa, nici de toţi ceilalţi care au probleme doar pentru că PSD stă foarte bine acolo. Ştiam cu toţii că asta se va întâmpla până în noiembrie”, a spus Victor Ponta, subliniind faptul că este vorba doar despre “dosare politice”.
De altfel, nici Liviu Dragnea nu s-a ferit să facă astfel de afirmaţii. “Este un dosar eminamente politic. Este o certitudine că este răzbunarea lui Traian Băsescu”, a declarat şi Dragnea.
În cazul şefilor PSD din Constanţa, Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre, atacurile împotriva justiţiei sunt şi mai grave. Cei doi au cerut desfiinţarea DNA, Nicuşor Constantinescu reclamând modul în care a fost ridicat de procurori, pe care i-a acuzat de abuz şi poliţie politică.
“Am fost ridicat într-o manieră poliţienească, miliţienească, cu luare, cu prindere, suprindere, a unui ales local care nici nu ştie acuzaţiile. Este un mare abuz, o mare gravitate pentru România şi ne mai mirăm apoi de ce ne merge rău”, a spus Constantinescu.
El a mai spus că procurorii DNA “fac ce vor în România”, susţinând că DNA ar trebui să fie desfiinţată prin lege.
De altfel, şi primarul Radu Mazăre a avut o poziţie similară, atât la adresa DNA, cât şi la adresa ANI. “Eu vă spun că trebuie desfiinţate aceste structuri: DNA şi ANI. Fac public aceste declaraţii”, a spus el.
Referitor la situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate, atacurile au fost mai puţin verbale, dar cu mai multe fapte. Concret, în condiţiile în care foarte mulţi primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene din România se află în stare de incompatibilitate pentru că fac parte din consiliile de administraţie ale societăţile aflate în subordinea lor. În aces sens, vicepremierul Liviu Dragnea le-a promis că legea ANI va fi modificată astfel încât situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese să fie mai clar reglementate.
Deşi această promisiune datează încă de anul trecut, până în prezent nu s-a concretizat niciunul dintre cele trei proiecte de lege menite să salveze edilii locali.
Atacurile pe care premierul Victor Ponta şi alţi lideri PSD le-au făcut la adresa justiţiei nu au rămas însă netaxate pe plan internaţional. Cei mai vehemenţi critici ai României, pe acest subiect, au fost oficialul american Victoria Nuland şi comisarul european pe Justiţiei, Viviane Reding. Într-o vizită la Bucureşti, în ianuarie 2014, Nuland a exprimat “îngrijorarea SUA privind atacurile la adresa independenţei justiţiei şi la adresa statului de drept”. Poziţia oficialului SUA a venit după episodul “marţea neagră”, în care parlamentarii USL au încercat o serie de modificări la Codul penal, dar şi adoptarea legii amnistiei şi graţierii.
SURSA: gandul.info
Ultimele comentarii