Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic.
Camera de Comerț arată că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care „România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.
Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:
– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15
– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori
– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori
– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
În ianuarie 2021, reforma administrativ-teritorială a României fusese cerută și de Federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.
Hunedoara se numără între cele trei județe din România care nu au nicio comună cu mai mult de 5.000 de locuitori: Caraș-Severin, Hunedoara și Olt. În cazul în care regionalizarea propusă ar avea loc mâine, niciuna dintre comunele celor trei județe nu ar mai exista în forma actuală și ar trebui să se comaseze cu alte localități. În județ sunt 55 de comune, doar 10 dintre ele au peste 3.000 de locuitori și niciuna peste 4.000. Mai mult, comuna Bătrâna are 88 de locuitori, cea mai mică din țară.
Patru dintre cele șapte orașe au mai puțin de 10.000 de locuitori: Geoagiu, Hațeg, Aninoasa și Uricani. În plus, Aninoasa are mai puțini locuitori – 3.369 – decât cea mai mare comună – Pui – 3.682, dar și față de Crișcior – cu 3.389 și Șoimuș – cu 3.386. Dacă ar avea loc o reorganizare administrativ – teritorială, cele patru orașe ar deveni comune.
Dacă s-ar respecta legislația în vigoare, alte patru localități și-ar pierde statutul de municipii. Este vorba despre Brad, Orăștie, Lupeni și Vulcan.
Ultima reorganizare administrativ – teritorială a României a fost făcută în anul 1968 în timpul regimului comunist, țara noastră fiind singura din Uniunea Europeană care nu a procedat la o reformă în acest sens. Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură.
Ultimele comentarii