Dr. Gheorghe Dubleșiu, avocat, a fost actorul principal al evenimentelor din Hunedoara care au precedat Marea Adunare de la Alba Iulia. În Hunedoara a fost înființat primul Consiliu Național Român din județ.

 

Pe tot parcursul acestui an, Hunedoara Liberă vă prezintă personalități hunedorene care au avut un rol în înfăptuirea Marii Uniri, evenimente din 1918 sau documente importante, fotografii din anul în care România a devenit MARE.

Dr. Gheorghe Dubleșiu, avocat, a fost actorul principal al evenimentelor din Hunedoara care au precedat Marea Adunare de la Alba Iulia. În Hunedoara a fost înființat primul Consiliu Național Român din județ.

Dr. Gheorghe Dubleșiu, uneori apare în documente ca George sau Georgiu Dubleșiu ori Dubleș, chiar și György Dubleșiu, s-a născut în data de 11 martie 1875, într-o familie de țărani din Romos, fiind al patrulea copil al soților Nicolae și Ana Dubleșiu. Tatăl avea 50 de ani și mama – 35 de ani când li s-a născut al patrulea copil. De altfel, el a rămas orfan de tată la vârsta de 13 ani, în 1888. Cu toate acestea, a urmat gimnaziul la Orăștie și Sibiu, după care s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din Cluj Napoca, apoi la Budapesta, obținând doctoratul în Drept.

După terminarea studiilor, s-a stabilit la Hunedoara, unde a devenit avocat. Exact în anul în care a murit mama sa, 1903, ziarele anunță că dr. Gheorghe Dubleșiu și-a luat cenzura de avocat. „Dl Dr. George Dublesiu a depus la Budapesta cu succes bun censura de advocat. Sincerile noastre felicitări!”, anunța ziarul „Bunul econom” în iunie 1903. Și revista „Familia” scria că dr. Gheorghe Dubleșiu e un nou avocat român, care „de curând a făcut censură de advocat ș-a deschis cancelarie la Hunedoara”.

Câteva luni mai târziu, în noiembrie, se anunță că la Hunedoara s-a înființat o casină română (n. red.: aceasta a fost inițial o adunare a negustorilor brașoveni, înființată încă din 1835, dar, treptat, adunarea a evoluat într-o instituție de cultură, care a adunat cei mai străluciți cărturari ai localității. Urmând acest model, au fost înființate casine române în mai multe localități din Transilvania). Anunțul apare în „Foaia poporului”:

„O nouă casină română. Din Hunedoara súntem avisaţi că Duminecă s’a ținut acolo o adunare de inteligenţi şi popor, în care s’a hotărit cu mare însufleţire întemeiarea unei casine române. S’a ales comitetul casinei astfel: President. Dr. George Dublesiu, advocat, vice-president Vasilie C. Osvadă, directorul «Agricolei», cassar: Nicolae Stoichiţa, casarul «Corvinenei», secretar: Nicolae Macrea, cassarul «Agricolei», Bibliotecar: Petru Nicoară, membru în direcţiunea «Corvinenei». Comitetul constă din 16 membri. Statutele vor fi înaintate în curând spre întărire”. Practic, acest anunț arată că dr. Dubleșiu se număra prin intelectualii de seamă ai Hunedoarei, dar și într-o relație bună cu Vasile C. Osvadă, directorul băncii „Agricola”, pe care însă peste ani îl va repudia, mai ales când acesta a ales să treacă „în anul 1915 în vechiul regat, de unde numai după 1 Decembrie 1918 s-a reîntors”.

De asemenea, dr. Dubleșiu a fost membru al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, care a avut un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania), întâi în Despărțământul Deva, iar mai apoi a devenit membru fondator și pe viață al Despărțământului Hunedoara.

dr gheorghe dublesiu (2)

În 1903, s-a căsătorit la Orăștie cea care îi va deveni ulterior soție, Veturia Corvin, cu un farmacist din Rășinari, pe numele său Voicu Cloaje. Mariajul nu durează foarte mult. Doi ani mai târziu, în 1905, „Foaia poporului” anunță că „Dl. Dr. George Dubleşiu, adv. în Hunedora, îşi sărbează cununia cu d-na Veturia Corvin din Orăştie, în 26 Octomvrie n., în bis. gr.-or. din Orăştie”, iar „Gazeta Transilvaniei” anunța, la rândul său, că „Veturia Corvin și Dr. George Dubleșiu își vor celebra cununia în 26 octomvrie st. a. la orele 3 ½   p.m. în bis. gr.-or. din Orăştie”. Veturia Corvin a făcut parte din Reuniunea femeilor române (n. red.: Era o asociație care promova cultivarea tinerelor, prin înființarea de școli superioare de fete. Alături de acest scop trebuiau susținute educația prin școală și familie a tinerelor fete, cultivarea printre țărănci a dragostei pentru tradiția populară și dezvoltarea industriei de casă românești, a cântecului, dansului și portului popular, dar se ocupa și cu o serie de acțiuni caritabile. În 1886 s-a înființat și Reuniunea femeilor române Hunedoara), implicându-se în o mulțime de evenimente caritabile, spectacole, dar și în lupta pentru emancipare a românilor etc. Cei doi nu au avut copii.

Nu se știe exact când dr. Gheorghe Dubleșiu a intrat în Partidul Național Român, dar nu este nimic ieșit din comun, având în vedere că era implicat în mișcarea națională a tinerilor transilvăneni, ca mai toți studenții români de la Budapesta. El era adept al direcției activiste, adică acea aripă a partidului care dorea să lupte pentru emanciparea românilor, față de pasiviști, care voiau să câștige drepturi pentru români fără să supere prea mult autoritățile.

Pentru început, dr. Dubleșiu a fost membru în Consiliul Hunedoarei, în care dintre cei 23 de consilieri doar 4 erau români.

În anul 1916 s-a numărat printre cei 8 hunedoreni care au fost escortați de jandarmi la Hațeg spre a fi internați și ulterior urmând să fie trimiși în Ungaria. Surprinzător, prefectul de atunci, Ladislau Mara, a intervenit și cei 8 au fost trimiși înapoi acasă după 24 de ore.

„Peste toți factorii principali, și mai aprigi susținători ai vieții și sentimentului românesc în acest oraș în timpul premergător revoluției, au fost cu deosebire domnii dr. George Dubleșiu, Andrei Ludu, învățător, Nicolae Macrea și Vasile Osvadă, director de bancă, cest din urmă a trecut în anul 1915 în vechiul regat, de unde numai după 1 Decembrie 1918 s-a reîntors și astăzi se află la Cluj”, scria Teofil Tulea, primar al Hunedoarei în 1930.

Dr. Gheorghe Dubleșiu s-a numărat printre cei care au participat în data de 2 noiembrie 1918, la Arad, la consfătuirea convocată de fostul ministru al Naționalităților pe atunci, Oscar Jazzy, la Arad, pentru încheierea unui pact cu românii. Prezența lui Dubleșiu la Arad arată ce personalitate importantă era între românii din Transilvania. Negocierile au eșuat, Dubleșiu s-a întors la Hunedoara și în data de 5 noiembrie în oraș s-a constituit primul Sfatul Național Român din județ, în cadrul unei adunări ce a fost convocată în Piața mare. Firesc, dr. Dubleșiu a fost ales președinte și Teofil Tulea, vicepreședinte.

„5 noiembrie 1918, Hunedoara

Apel

Senatul Național Român din Ardeal

Secția Hunedoara a Consiliului Național Român

Frați români!

Sfatul poporului român și legiunea sa (toți ofițerii și soldații români) muncește zi și noapte ca pacea și drepturile națiunii române să se înfăptuiască!

Adunarea Națională, stăpâna întregii obște, va desăvârși apoi lucrarea sfântă pentru limba, legea și moșia românească: una și nedespărțită ca Sfânta Treime!

Până va răsuna glasul adunării numai dușmanii națiunii pot asmuța poporul de la sate la fapte nesocotite, nevrednice de români și de ocară pentru creștini!

Astfel de tulburări, ce pătează libertatea, împiedică ca să ne întrunim în liniște ca români și cetățeni, împiedică să se înfăptuiască glasul poporului suveran.

Cine-i român și cine-i creștin păzește pacea și buna rânduială, averea și viața, ascultând cu sfințenie poruncile mai marilor săi!

În numele lui Dumnezeu, paznicul libertății naționale, vă rugăm:

Păziți pacea și așteptați în liniște poruncile sfatului național!

Păziți frăția și pacea cu toate neamurile din Ardeal!

Astfel apoi izbânda libertății nici iadul n-o mai poate opri!

Puneți-vă cu toții sub poruncile comandei militare române, ce în numele sfatului poporului vă întâmpină și dați tribunilor voștri tot ajutorul pentru pacea tuturora.

Trăiască libertatea națională!

 

Hunedoara, la 5 noiembrie 1918

Dr. Gheorghe Dubleșiu,

Prezident

Nicolae Macrea,

Secretar

Constantin Dima,

Notar

Valeriu Bejan, Nicolae Țintea, Ioan Dima, Gheorghe Bera, Constantin Tampa, Constantin Florea – membrii Comitetului Executiv”

Acest sfat imediat a organizat și activat Garda Națională atât în oraș, cât și comunele vecine pentru susținerea ordinei și paza avutului privat și public.

Președintele Gărzii a fost dr. George Dubleșiu, iar comandantul ei, Victor Mușa, sublocotenent în rezervă (n. red.: doar o perioadă).

În 24 noiembrie 1918, au loc alegerile pentru desemnarea delegaților la Marea Adunare Națională Română de la Alba Iulia:

Credențional

Subsemnații adeverim că în cercul electoral al Hunedoarei din comitatul Hunedoara s-au ales azi ca delegați ai acestui cerc electoral domnii:  Dr. Gheorghe Dubleșiu, avocat în Hunedoara, Gheorghe Hențiu, preot în Lelese, Ioan Alic I. Nică, econom în Ghelar, Ioan Muntean, econom în Ocolișul Mare, și Ioan Lăscuș Cicia, econom în Cerbăl, cu unanimitate.

Despre ce susnumiți delegați sunt prin aceasta autorizați a lua parte cu vot decisiv la Marea Adunare Națională Română ce se va convoca prin Consiliul Național Român în numele tuturor Românilor din acest cerc electoral și la alte Mari Adunări Naționale Române, cari eventual o să mai fie convocate în decursul anului acestuia ori în anul următor și a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorții viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria și Bănatul Timișan.

Dat în colegiul electoral al cercului electoral Hunedoara, ținut în ziua de 24 noembrie 1918 st. n.

Teofil Tulea, prezident, Maxim Crăciun, notar, Isaie Lupulesc, Ionaș Frențoni, Alik Mihuți I. Nike, Ioan Zevojan, Ioan Muntean, Nicula Cociag, Ioan Pecurariu, Alesandru Chicidea, Illie a lui Ilie, George Gogiță I. Aron, Petru Artejan, Lorincz Czirlea, Iosiv Gostian, Petru Birișoni, Dumitru Petrucz, Pantilie Zevoian, George Pogea, Ioan Pop, Valeriu Bejan, bărbați de încredere din comune”.

dublesiu

„Sfatul Național și Garda și-au îndeplinit cu multă consciențiozitate, zel și demnitate chemarea și astfel le-au succes a susține ordinea neconturbată până la venirea Armatei Române în ziua de 18 decembrie 1918 și până la instituirea oficialilor români în administrație”, a scris Teofil Tulea.

În 25 noiembrie 1918, dr. Gheorghe Dubleșiu, alături de alți 4 membri ai Sfatului/Consiliului, îl schimbă din funcție pe primarul de atunci al Hunedoarei, Ștefan Imre: „În 25 noiembrie 1918 s-a depus de către Sfatul Național primarul de pe atunci, Ștefan Imre, și s-a predat oficiul Primăriei lui Teofil Tulea, pe atunci prim-notar al Primăriei, de la care președintele Sfatului George Dubleșiu în prezența a încă 4 membri /: dr. George Dănilă (n. red.: fiul fostului primar al Hunedoarei, George Dănilă, primar al orașului între 1872 și 1912, anul în care a decedat), Valer Bejan, Simion Chirca și Nicolae Muntean:/ a luat jurământ și l-a instituit de primar, despre ce s-a dresat proces – verbal, azi aflător în posesia numitului Teofil Tulea”, se arată într-un document scris de către Teofil Tulea, care a rămas primar al Hunedoarei până în noiembrie 1933.

În 30 noiembrie 1918, în frunte cu dr. Gheorghe Dubleșiu, sute de hunedoreni au plecat spre Alba Iulia.

După Unire, a fost printre fruntașii hunedoreni care au scris în primul ziar românesc din județ și deschis la Hunedoara în 1919 și numit „Glasul Hunedoarei”.

În iunie 1919 a fost numit prefect al județului Ciuc, funcție pe care a îndeplinit-o până în aprilie 1920. Cam în această perioadă a devenit membru al Partidului Național Liberal, iar Guvernul îl numește prefect al județului Hunedoara, rămânând în acest post spre sfârșitul anului 1925. A fost și senator PNL. Pe la începutul anilor ’30 se retrăsese din politica mare și îl regăsim consilier la Hunedoara.

În 1935 a plecat la Sibiu, unde și-a deschis un birou notarial.

În „Monografia județului Hunedoara” se arată că dr. Gheorghe Dubleșiu „a deținut o serie de demnități onorifice: membru în adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului și în Congresul Național Bisericesc, membru în Asociația misionară pentru intelectuali „Frăția Ortodoxă Română”. A fost decorat cu „Coroana României” în grad de Comandor.

Din păcate, în data de 28 decembrie 1938, între stațiile Cisteiul Român și Crăciunel, lângă Blaj, trenul accelerat de București s-a ciocnit cu un tren personal. În accident au murit trei persoane și 6 au fost rănite. Între morți – dr. Gheorghe Dubleșiu. (Sursa: Solia dreptății, nr. 1 din 1939). Peste doar câteva luni ar fi împlinit 64 de ani. A fost înmormântat în satul Romoșel.

Foto: arhiva personală familia Pascu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus