Analiză: Vor fi sau nu alegeri la Deva?

Deva are primar interimar. Pe Ovidiu Moș de la PSD (foto – dreapta). Pentru prima oară după 1992 PSD a ajuns în fruntea Primăriei, la Deva. După condamnarea primarului Mircia Muntean la 6 ani de închisoare cu executare. Prefectul Fabius Kiszely a îndeplinit practic o formalitate emițând ordinul de încetare a mandatului de edil-șef înainte de termen pentru Mircia Muntean.

Legea spune, de asemenea, că interimatul este preluat de unul dintre cei doi viceprimari (Deva are 2 viceprimari fiind reședință de județ). Jocurile de culise i-au asigurat lui Moș interimatul cu votul a 12 consilieri locali (avea nevoie de 11, Deva având 21 de consilieri locali).

De acum, organizarea alegerilor parțiale pentru postul de primar al municipiului Deva este la mâna PSD.

Dacă PSD își va dori, alegerile vor avea loc. Dacă nu, interimatul lui Ovidiu Moș se va prelungi până în 2020. Pentru posturile de primar rămase libere în țară după alegerile parlamentare din decembrie, alegerile parțiale se vor organiza în 11 iunie. Sunt și în județul Hunedoara două localități în care vor fi alegeri – la Lupeni și la Sălașu de Sus (posturile au fost declarate vacante după ce Cornel Cristian Resmeriță și Petru Sorin Marica au ales să renunțe la mandatele de primari în favoarea celor de parlamentari). Să nu uităm însă că în mai 2014, după ce Petru Sorin Marica a devenit prima oară parlamentar, renunțând la postul de primar al comunei Sălașu de Sus, Guvernul nu a mai organizat alegeri, viceprimarul în funcție ocupând fotoliul de primar interimar până în iunie 2016.

Prin urmare, de ce ar vrea PSD alegeri la Deva? În primul rând, pentru că încă stă bine în sondaje.

Mai apoi, pentru că electoratul său, spre deosebire de cel al partidelor de dreapta, este disciplinat. Pentru electoratul PSD contează foarte puțin candidatul. Prin urmare, ținând cont de faptul că ar fi alegeri parțiale, nici prezența la vot nu ar fi prea ridicată. În plus, s-ar putea ca Ovidiu Moș să nu prea fie pe placul colegilor săi de partid. Cam acestea ar fi argumentele pentru care PSD și-ar dori ca prin septembrie – octombrie să fie organizate alegeri.

De ce NU ar vrea PSD alegeri la Deva? În primul rând, a ajuns în fruntea bucatelor, fără alegeri. Pentru ce s-ar grăbi să le organizeze?

Are PSD la ora actuală un candidat care ar putea câștiga fără emoții eventualele parțiale? Evident că actualul primar interimar nu ar fi candidatul. În primul rând, și în PSD Deva există o mulțime de „vedete” care ar avea ceva de comentat. Doar de comentat, în niciun caz nu ar avea curajul să intre în cursa electorală. Să ne amintim cât de greu a fost găsit un candidat PSD pentru localele din iunie 2016. Apoi, nu se știe, doar se bănuiește, care este influența lui Ovidiu Moș în PSD.

Dacă Moș se bucură de sprijin mare din partea unora dintre lideri, alegerile vor avea loc abia în 2020. Dacă nu, în toamnă, la Deva vor avea loc alegeri parțiale.

Au partidele candidați?

• PSD

În eventualitatea unor alegeri parțiale, prima persoană către care s-ar putea îndrepta PSD ar fi, teoretic, Emil Stoica Mariș. Acesta a candidat în iunie 2016 pentru postul de primar din partea PSD, atunci când mai mulți social – democrați au refuzat să intre în cursă. Dr. Emil Stoica Mariș a obținut în iunie 2016 în jur de 5.300 de voturi, fără să deschidă mai deloc gura și aproape fără campanie. Evident, ar trebui să-și dorească și el să candideze.

Pe la colțuri s-a vorbit însă că Mariș a intrat în dizgrația conducerii PSD după ce ar fi încercat să-și negocieze cu echipa lui Mircia Muntean, fără acordul șefilor, un post de viceprimar. În logica politică, un asemenea gest ar fi echivalent cu o trădare a partidului în interes personal, situație în care lui Mariș i-ar fi foarte greu să obțină din nou sprijin pentru o eventuală candidatură.

În același timp, în ultima perioadă se vorbește în lumea politică despre o posibilă înscriere a fostului primar liberal al municipiului Deva Petru Mărginean în PSD. În atari condiții, lucrurile s-ar putea schimba. Mărginean a pierdut alegerile anul trecut și pentru că reușise să se facă antipatic unei părți din electorat, care a votat cu Mircia Muntean ca să se asigure că primarul de atunci nu își reînnoiește mandatul. O decizie care, în final, dacă vor avea loc alegeri parțiale, îi atinge la buzunar tot pe locuitorii Devei. Pe de altă parte, nu se știe dacă o înscriere în PSD a lui Mărginean ar fi înghițită cu ușurință de către social – democrați. Oricum, pare că Petru Mărginean va candida chiar dacă o va face din partea PSD sau ca independent.

Evident, nu este exclus să apară și alți pretendenți din partea PSD. Printre aceștia se numără și Valeria Filimon, director al Serviciului Județean de Ambulanță Hunedoara.

• PNL

După pierderea alegerilor locale și parlamentare, PNL a intrat în degringoladă. În Deva, după locale, președintele interimar al organizației județene, Florin Roman, a pus filiala la picioarele lui Mircia Muntean și ale PSRo, deși PNL era a cincea roată la căruță. În tot acest timp, PSRo a menținut alianța cu PSD în Consiliul Local, iar liberalii au rămas uitându-se cu jind cum diverși erau înscăunați în funcții, fără ca ei să primească vreo atenție. Apoi, au avut loc alegeri interne în PNL, iar în sală n-au fost 200 de persoane.

PNL e încă în derivă. Pe cine ar putea arunca în luptă, dacă, totuși, vor avea loc alegeri parțiale?

Logic, președintele PNL Deva, Tiberiu Balint, ar trebui să-și asume candidatura. Cu siguranță, acest lucru este exclus, dacă Balint nu dorește cumva să se sinucidă politic. Oricum, candidații cu șanse nu răsar peste noapte.

Chiar dacă pare utopic, având în vedere faptul că Bogdan Țîmpău s-a retras din viața politică, rămând simplu membru, acesta ar putea fi candidat pentru Primăria Deva din partea PNL. Țîmpău, chiar dacă a candidat din partea USL, este singurul care l-a învins în Deva pe Mircia Muntean, la alegerile parlamentare din decembrie 2012. Bogdan Țîmpău a luat atunci peste 15.000 de voturi, în timp ce Muntean a strâns în jur de 7.500. E drept că nu putem compara alegerile locale cu cele parlamentare, dar în acel an, 2012, în vară Mircia Muntean a luat în Deva, candidând la președinția Consiliului Județean, peste 17.000 de voturi, cu 7.000 mai multe decât Mircea Ioan Moloț, în timp ce în iarnă, avându-l pe Țîmpău contracandidat, a pierdut aproximativ 10.000 de voturi. Cu siguranță, Țîmpău nu va intra în cursa electorală, mai ales că este de ceva ani în conflict cu Tiberiu Balint.

O altă variantă ar fi Dorin Oliviu Gligor. Chiar dacă acesta este căzut acum în dizgrație în PNL și e și ghinionist, să nu uităm că în 2012, la locale, a obținut în jur de 9.000 de voturi, candidând la Primăria municipiului Deva. Veți spune că voturile i-au venit pentru că era candidat în tandem cu Mircia Muntean. Da, e posibil ca parte din voturi să-i fi venit de la Muntean, dar să nu uităm că și alții au candidat afișându-și chipurile pe panouri alături de fostul primar al Devei și au luat 4.000 de voturi.

O alianță între PSRo și PNL i-ar face pe liberalii deveni să se ridiculizeze definitiv. Cum ar arăta o alianță electorală locală care să-l aibă drept candidat la Primărie pe Răzvan Mareș de la PSRo? Jalnic, desigur, pentru liberali care nu ar fi capabili să își găsească un candidat. Președintele PNL Deva, Tiberiu Balint, a declarat că o să aflăm numele candidatului PNL mai încolo.

• PSRo

Probabil că PSRo va merge pe mâna lui Răzvan Mareș (foto – stânga), care tocmai ce a pierdut bătălia pentru alegerea primarului interimar al Devei, fiind trădat sau mai degrabă lăsat de izbeliște de doi dintre consilierii din propriul partid. Nici măcar nu contează care au fost motivele celor doi. Fără Muntean, cu un PSRo doar pe hârtie și fără puterea pe care o avea când conducea Primăria Deva (pentru că în perioada scursă de la alegeri și până la încarcerarea lui Mircia Muntean, Mareș a condus Primăria Deva, așa cum a făcut-o odinioară Florin Oancea), Mareș nu are nicio șansă la câștigarea alegerilor parțiale.

• ALDE

Partidul condus de Mircea Ioan Moloț nu are nicio șansă la câștigarea Primăriei. Mai mult, deși Robert Mica pare să fie cel mai serios dintre posibilii candidați ai ALDE, acest partid nu va putea trece de 5 la sută în preferințele electoratului. Marius Surgent, chiar dacă a ajuns deputat prin redistribuire, nu a trecut prin nicio confruntare electorală uninominală și nici nu are avea prea mulți sorți de izbândă.

• PMP

În Deva, PMP nu există. Corina Oprișiu și-a luat aproape singură voturile în vara anului trecut. Mai mult, e posibil ca o confruntare electorală să-i fi fost de ajuns.

• USR

Uniunea Salvați România nu are o filială puternică în Deva, deci șanse mici să se gândească la o victorie.

• UDMR

Anul trecut, UDMR nu a avut candidat pentru Primărie. Chiar dacă anul trecut Uniunea nu a avut candidat, în cazul unor alegeri anticipate ar putea să își desemneze unul, ca să nu meargă la negocieri cu partidele pentru voturile etnicilor maghiari.