În urmă cu 4 ani, medicului Bende Barna i s-a reproșat că dacă va câștiga alegerile, va vinde Castelul ungurilor.

Este mai mult decât evident că în campania electorală ce va să vină (de fapt, a și venit!) luptele electorale se vor da și pe Castelul Corvinilor din Hunedoara.

Să ne amintim ce s-a întâmplat în urmă cu 4 ani, când medicului Bende Barna i s-a reproșat că dacă va câștiga alegerile, va vinde Castelul ungurilor. Ce mai conta că monumentul e în posesia statului român încă din anul 1918? Intoxicarea a prins, iar rezultatul alegerilor a fost viciat și de această stupidă temere.

Acum, echipa de campanie a primarului în funcție și a deputatului de Hunedoara încearcă să acrediteze ideea că datorită lor, Castelul Corvinilor și-a dublat numărul de vizitatori. Nimic mai fals!

Cred că politicienii hunedoreni de la toate partidele un punct din programul electoral ar trebui să sune cam așa: slujbe zilnice plătite în toate bisericile din județ, capacitarea tuturor celor care dețin unități hoteliere și de alimentație publică pentru rugi colective, trezirea și închinarea la Arsenie Boca, bătut de mătănii pentru Arsenie Boca și pentru Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Și spun aceasta pentru că mormântul lui Arsenie Boca este motivul pentru care vin turiștii în județul Hunedoara, nu pentru presupusele acțiuni pe care le-au întreprins autoritățile.

De fapt, de exemplu, legat de Castelul de la Hunedoara, din toate ieșirile publice ale primarului Viorel Arion și ale deputatului Carmen Hărău nu se înțelege ce au făcut concret ca să crească numărul de turiști care să viziteze monumentul.

Mai mult, administrația locală nici măcar nu a încercat să vadă dacă s-ar putea introduce castelul în patrimoniul UNESCO, deși un raport al unei comisii prezidențiale spune clar încă din 2009 că da. Singura persoană care a avut inițiative în acest sens este Radu Bogdan Giurgiu, un hunedorean care a decis să înființeze un ONG având scopul respectiv.

Actuala administrație nu se poate lăuda nici cu festivalul „Opera Nights”, pentru că acesta a pornit de la ideea lui Alexandru Gruian și Nicolae Gavrea, agreată de primarul Ovidiu Hada și fostul președinte al Consiliului Județean Mircea Moloț.

Împărțirea de pliante și prezența la târguri de turism nu sunt suficiente pentru ca turiștii să viziteze Castelul. Nu-i nimic, cu siguranță vom auzi iar: VOM FACE!, VOM MIȘCA LUCRURILE! (că, deh, toți se trag din Iozefini) 

Despre Castelul Corvinilor

La data de 18 octombrie 1409, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a dăruit domeniul Hunedoarei lui Voicu, verilor acestuia, Mogoş şi Radu, dar şi lui Ioan (Iancu) şi Ioan cel Tânăr, drept recunoaştere a meritelor militare ale familiei. Se pare că în septembrie 1409 Voicu, împreună cu verii săi, a câştigat o bătălie împotriva turcilor, în Ţara Haţegului.

Regele Sigismund ducea la acea dată o politică favorabilă elitelor militare ortodoxe din Transilvania, încercând astfel să le atragă de partea sa, contracarând conflictele iscate câteodată de marea nobilime maghiară. Din acel moment şi până la moartea sa, la 11 august 1456, Ioan (Iancu) a făcut din castelul de la Hunedoara unul dintre cele mai impunătoare monumente din această parte a Europei.

Construcţiile de anvergură la castel apar ceva mai târziu, până în anul 1441, pe vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, şi sunt finalizate de Matei Corvin, fiul acestuia. Ultimele modificări la castel sunt făcute de Gabriel Bethlen, în secolul al XVII-lea. Castelul are 42 de încăperi, două terase, două poduri (de 55, respectiv 30 de metri lungime) şi o suprafaţă construită de 7.000 de metri pătraţi.

Linia sa estică se desfăşoară pe 170 de metri, în timp ce latura vestică ajunge la 200 de metri lungime. Turnul nou de poartă are 72 de metri înălţime, celelalte patru turnuri apropiindu-se şi ele de această cotă. Lăţimea castelului variază între 10 metri (lăţimea Aripii Neboisa) şi 40 de metri (de la Poarta Nouă până la terasa de artilerie).

Castelul Corvinilor este legat de numele lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, unul dintre cei mai importanţi lideri militari şi politici ai secolului al XV-lea din Europa. El era considerat un mare strateg militar: “În mediile istoriografice se considera că Ioan de Hunedoara era cel mai mare strateg militar al Europei Centrale şi de Sud-Est. El este pomenit destul de des în mediile renascentiste italiene. Consider că numele lui poate sta alături de cele ale lui Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazu ca unele dintre cele mai importante figuri ale istoriei noastre”, spun specialiștii. Cariera sa militară este presărată de bătălii împotriva turcilor. Cea mai importantă este cea de la Belgrad, din 22 iulie 1456, la finalul căreia îl obligă pe sultanul Muhammad al II-lea (cuceritorul Constantinopolului) să-şi abandoneze ofensiva spre vestul Europei. Istoricii spun că, prin victoria obţinută, Ioan (Iancu) de Hunedoara a întârziat cu 70 de ani planurile turcilor. Din păcate, în tabără a izbucnit o epidemie de ciumă, în urma căreia a murit şi Ioan de Hunedoara. A fost înmormântat în Catedrala Catolică din Alba-Iulia, iar pe piatra sa funerară stă scris: “S-a stins lumina lumii!”. Papa Calixt al III-lea l-a numit drept “atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”. Printr-o enciclică papală, în fiecare zi la ora 12:00, clopotele bisericilor catolice din toată lumea sunt trase în memoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara.

 

Un răspuns

  1. Numarul de vizitatori a crescut datorita faptului ca s-au dat salariile profesorilor si marit pensiile , castigul mediu etc , si oamenii au avut cu ce sa viziteze ! Cam asta e realitatea !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Inapoi Sus